În anul 2009, prezentam cititorilor presei locale, două volume purtând semnătura juristului Viorel Sălăgean, din Sfântu Gheorghe, cunoscut specialist – deopotrivă teoretician, practician și manager în domeniul legislației muncii și asigurărilor sociale.
Autorul este un intelectual ardelean, născut în 1958, la Câmpia Turzii care, după absolvirea Facultății de Drept din Sibiu, în anul 1986, a lucrat și lucrează în conducerea instituțiilor teritoriale ale Ministerului Muncii, din Sfântu Gheorghe, în prezent fiind director adjunct al Casei de Pensii a județului Covasna.
Cele două lucrări intitulate „Preocupări spirituale” și „Asigurările sociale și pensiile între sistemul public și cel privat din România”, diferite ca problematică, dar la fel de valoroase, prin conținutul și mesajul lor.
Dacă volumul referitor la sistemul de pensii din România este o lucrare de specialitate redactată de un profesionist care se ocupă de această problematică, de peste trei decenii, cartea care abordează preocupările spirituale ale autorului, a reprezentat, la timpul respectiv, o surpriză pentru colegii și toți cei care îl cunosc pe juristul Viorel Sălăgean. Lucrurile au fost lămurite, prin mărturisirile autorului, potrivit cărora „încă din anii liceului, acesta a manifestat o înclinație aparte pentru temele filosofice și religioase, cu precădere creștine”.
Din conținutul volumului „Preocupări spirituale” rezultă cu claritate că, lectura constantă și meditația profundă asupra temelor abordate a reprezentat și reprezintă o preocupare importantă și dragă sufletului autorului, devenind astfel nu numai un receptor avizat al discursului filosofic, dar și un recenzor competent și, de ce nu, un autor de texte filosofice.
O dovadă convingătoare în acest sens o reprezintă noua apariție editorial purtând semnătura lui Viorel Sălăgean intitulată „Paradigma înstrăinării”, apărută recent la Editura și Tipografia „STUDIA”, din Cluj-Napoca.
În Prefață, autorul informează cititorii despre faptul că „lucrarea reprezintă o compilație de idei, gânduri, comentarii, observații și studii ale celor care au exprimat în lucrările lor prestigioase, direcții ori concluzii despre evoluția societății contemporane”. Autorul, cunoscut pentru preocupările sale în domeniul reflecției filosofice și religioase, este un observator atent și avizat al evoluțiilor din societatea contemporană, privite, mai ales, din perspectiva relației individ – societate. Preocupările sale îndelungate, în acest domeniu, i-au permis să monitorizeze discursul public al specialiștilor în materie. Și, în urma unor analize pertinente, să formuleze concluzii proprii asupra paradoxului paradigmei înstrăinării individului în societatea modernă, conform căruia: „turma se înmulțește permanent și cu cât suntem mai mulți, cu atât suntem mai singuri și mai străini”. Aceasta, în condițiile în care „distanțele” dintre noi se micșorează datorită creșterii vitezei de comunicare și a condițiilor de coabitare. Și astfel, „ne îndepărtăm nu numai de cei de lângă noi, ci și de noi înșine”. Această caracteristică esențială a societății contemporane – conchide autorul – „se manifestă prin dedublările circumstanțiale determinate de multiplele secvențe de viață și activitate, de auto-clonările ce ne pierd esența naturalului, a identității autentice”.
Din multiplele definiții ale conceptului de Înstrăinare, formulate în dicționarele de specialitate, în lucrarea de față, autorul se referă la înstrăinare ca: „întrerupere a unor legături strânse cu cineva; răcire a relațiilor; răceală, indiferență, îndepărtare sufletească, pierderea afecţiunii, simpatiei cuiva, a deveni străin de cineva sau de ceva, sau izolat, îndepărtat, neospitalier, neprietenos, neprimitor” (Dicţionarul explicativ al limbii române).
Volumul este structurat în 19 capitolele, intitulate: Înstrăinarea încă de la creație (de la origine); Înstrăinarea versus progresul tehnologic; Implicațiilor factorilor economici asupra relațiilor sociale; Religia și paradigma înstrăinării; Cuplul și paradigma înstrăinării; Înstrăinarea sentimentelor de iubire și umanitate; Istoricul înstrăinării umane. Religiozitatea înstrăinării; Înstrăinarea de cadrul natural; Mass-media versus înstrăinare denaturare; Înstrăinarea în cadrul Comunității Europene. Psihologia înstrăinatului; Paradigma înstrăinării în societatea de consum; Înstrăinarea prin cultură; Înstrăinarea în cadrul orașului mondial; Partenerii cuplului și paradigma înstrăinării; Omul străin în viața cotidiană și pasivă; Înstrăinarea prin actul artistic; Înstrăinarea individului uman în epoca globalizării; Paradigma înstrăinării și modernitatea; Concurențialitate și anti-umanizare în paradigma înstrăinării.
Simpla enumerare a titlurilor capitolelor volumului, vorbește convingător despre diversitatea, complexitatea și amploarea analizei întreprinse, asupra diferitelor ipostaze ale înstrăinării. Autorul ne oferă o viziune cuprinzătoare a diferitelor forme ale înstrăinării, în societatea contemporană, reușind să formuleze puncte de vedere proprii asupra teoriilor formulate despre marile provocări cu care se confruntă indivizii și comunitățile umane, în era globalizării și a secularizării. De remarcat analiza, din perspectivă istorică, și surprinderea diferitelor forme de manifestare a paradigmei înstrăinării, de la viața de cuplu, la viața cotidiană, până la înstrăinarea în cadrul Comunității Europene, cu redarea psihologiei înstrăinatului.
Cititorul este surprins plăcut de stilul elevat, discursul îngrijit și echilibrat, exprimarea clară, accesibilă unui public țintă de o mare diversitate. Volumul oferă o lectură plăcută și instructivă, îndemnând la meditație și reflecție asupra marilor problem cu care se confruntă Omul vremurilor noastre, și la responsabilităţile ce ne revin fiecăruia dintre noi, pentru a evita Răul cel mare…
Având în vedere implicațiile pozitive ale cunoașterii conținutului și mesajului volumului „Paradigma înstrăinării” de către un public cât mai larg, propunem redacție cotidianului „Mesagerul de Covasna” să, publice lucrarea, în serial, demers editorial facilitat de structura acesteia. Sincere felicitări autorului și tuturor celor care au sprijinit apariția unui volum, care se înscrie în prima linie a dezbaterilor de idei contemporane.
Dr. Ioan Lăcătușu
