În Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), din Sfântu Gheorghe, Colecţia de Documente, se păstrează copii după articole din presa românească din Transilvania, de dinanite de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, referitoare la comunităţile româneşti din fostele scaune secuieşti Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, articole identificate de istoricul Vasile Lechinţan. Până la apariţia viitorului volum „Românii din fostele scaune secuieşti în presa românească din Transilvania, de dinainte de 1918″, ediţie îngrijită de Vasile Lechinţan şi Ioan Lăcătuşu, culegere computerizată de Carmen Baraboi. Publicăm, în serial, în paginile cotidianului „Mesagerul de Covasna, o secţie din articolele respective.
Micfalău-Bixad-1895
Corespondenţe particulare ale „Telegrafului Român”.Dobra la 27 Februariu 1895.
Biserica ortodoxă din Micfalău
Onorată redacţie.
Articolul prezintă, în mod critic cum s-a desfăşurat şedina Sinodul protopresbiteral
Joi în 23 Februariu a.c. actualul conducĕtor al tractului (tract, arh. pt. ţinut, regiune) nostru M. on. domn Avram Simeon Păcurar a deschis aici primul sinod protopresbiteral.
Interesul vĕdit al causelor bisericesci şcolare, gréutatea vremurilor şi încordarea, cu care se astepta întâiul debut al noului şef tractual pe acest teren; în ciuda viscolului şi al căderilor mari de neauă (nea; arh., reg. și în limbajul poetic- zăpadă), au adunat lume multă de prin cele mai intinse puncte ale tractuiui la acest prea reuşit sinod.
Prin o cuvêntare avêntată şi plină de învĕţături morale, prin cuvinte tari, părintele administrator pune înaintea sinodului, gravitatea situaţiunei, în care a se află instituţiunile nóstre culturale şi cu deosebire starea derăpĕnată a finanţelor fondului tractual, al averei grăniţăresci (arh pt. grăniceresc,grănicerești, de grăniceri) şi întréga mădularie lăuntrică a tractului.
Ca mijlóce sanatóre al acestui rĕu esistent, pune în vedere un plan de manipulaţie bine studiat şi concret, uşor aplicabil şi consultat cu cei mai vĕrsaţi bărbaţi de specie; după care întréga stare al averilor de pănă acum in curênd are sĕ iee o nouă direcţiune.
Pentru adaptarea foculalelor nóstre de cultură, cere o muncă intensivá, utilă şi rodnică dela toţi factorii. „Preoţi nu cu rea credinţă sĕ fie slugitori sionului (Sion, colină fortificată din vechiul Ierusalim; sinonim biblic al Ierusalimului) românesc”, ḑice on domn administrator „ci avêndu-mĕ pe mine în vedere, cu desăvêrşită lăpădare de sine, iubire şi nobilă intrecere se fie apostolii virtutei, al păcei şi al faptelor mari. Sbiciuitorii (arh. pt. biciuitori, adesea fig. care biciuiește; usturător, sarcastic) lenei, desfrâului şi ai corupţiunei. Inteligenţa se mérgă mână în mână cu preoţimea, căci unde acésta nu se întêmpla, acolo este încuibată semidocţia, viţiul cel mai desastros şi distrugător al binelui şi al dăinuitórei fericiri, al ori cărei societăţi”
Recomândă buna înţelegere şi armonica conlucrare între fraţii de aceleşi legături din acest tract. Sĕ-şi concentreze forţele lucrătóre în serviciul bisericei nóstre naţionale, gravitând mai mult spre centru, unde va avé bogat teren pentru sanarea lor. Rostul cucernic şi amabil al acestui blând părinte, cuvintele iesite din suflet curat, au făcut asupra auditorului, o intimă intipărire, căreia prin prelungite renoiri de sentimente, i-sa şi dat espresiune în mod spontan.
În cadrul programului cuprinḑên-du-se lucruri, de o importanţă actuală desbătându-se cu multă seriositate, sau adus concluzele cele mai valide.
În fine prin ţinuta deamnă, tactică aleasă şi conducerea înţeléptă a surprins, pănă şi pe acei puţini, cari stăpâniţi de particularismul lor inutil?, fără nici un motiv, bălăcăreală mai înainte pe lungul stradelor, asupra per?… acestui pă?… vrednic. Insĕ ruşinaţi şi demascaţi sunt toţi acesti ipocriţi de rea credinţă. Un ospe.
Dr. Vasile Lechințan
Dr. Ioan Lăcătușu
