În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în colaborare cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, cu sprijinul Instituţie Prefectului Judeţului Covasna a implementat proiectul intitulat „GENERAȚIA MARII UNIRI. 100 de intelectuali români din Covasna şi Harghita”, în cadrul căruia au fost  prezentate în presa locală, 100 de personalităţi româneşti din fostele scaune secuieşti, respectiv comitate şi judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, azi judeţele Covasna şi Harghita, care, prin activitatea lor pusă în slujba păstrării şi afirmării identităţii româneşti din această parte de ţară, au contribuit la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri (https://mesageruldecovasna.ro/proiectul-generatia-marii-uniri-100-de-intelectuali-romani-din-covasna-si-harghita-lansat-la-sfantu-gheorghe/).

Selecţia celor 100 de intelectuali români s-a definitivat împreună cu cercetătoarele Ana Dobreanu și prof. Florentina Teacă, dintr-un număr mult mai mare de personalităţi locale, identificate prin cercetarea surselor documentare edite şi inedite, în mod deosebit a principalelor arhive laice şi bisericeşti din Bucureşti, Sibiu, Blaj, Braşov, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, din majoritatea localităţilor româneşti din actualele judeţe Covasna şi Harghita, informaţii care, în mare parte, au văzut lumina tiparului în volumele şi publicaţiile apărute la editurile Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, „Grai Românesc” a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi „Angvstia” a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

 În articolul de față, redăm [1] principalele date biografice, împreună cu cele câteva informații privind participarea unui eșantion  din totalul  personalităților din județele Covasna și Harghita,  care au luat parte la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri. Personalitățile menționate sunt prezentate în ordinea alfabetică.

  1. Episcopul Emilian (Dumitru) ANTAL (1894-1971), teolog, publicist. S-a născut în 20 octombrie 1894, în Topliţa, jud. Harghita). Ca președinte al Societății studenților români „Petru Maior” din Budapesta a participat la pregătirea și desfășurarea Marii Adunări naționale de la Alba Iulia. În anul 1919 se angajează în cadrul Consiliului Dirigent al Transilvaniei, la Departamentul Ocrotirilor Sociale.
  2. Valeriu BIDU (1895-1967), medic, publicist, lider al Asociațiunii ASTRA. S-a născut la 28 februarie 1895 în Braşov. Medic și director al spitalelor din Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe (1922 -1940) și președinte al Despărțământului ASTRA Treiscaune. Între 1933-1937 a fost prefect al judeţului Trei Scaune, perioadă de prosperitate generală a judeţului şi de integrare a sa în realităţile economico-sociale şi cultural-spirituale ale României Mari
  3. Gheorghe BOTA (1889- ?), pedagog şi om de cultură. S-a născut în 1889, la Araci, și s-a afirmat în ţinuturile bihorene. Licenţiat în filozofie şi drept al Universităţii din Bucureşti (1913). A funcţionat ca profesor în Sfântu Gheorghe şi Oradea. A fost deputat de Bihor şi membru în mai multe societăţi culturale şi profesionale. A publicat mai multe lucrărim studii și articole.  Articole  de istorie  și cultură.
  4. Nicolae BOGDAN (1867-1952), profesor de limba română, maghiară şi latină, publicist. S-a născut în 10 martie 1867, la Hăghig, jud. Covasna. Între anii 1892-1916 a predat limba maghiară, română şi latină la „şcolile cele mari româneşti din Braşov”. Este autor de manuale şcolare Gramatica limbii române şi Manual de limba maghiară. În această perioadă a publicat constant în Dreptatea şi Gazeta Transilvaniei. În perioada 1916-1918, aflat în exil la Paris, face parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române condus de Take Ionescu, şi publică studiul Les roumains de Transylvanie. În 1919, se stabileşte la Cluj, unde este director al Liceului de fete „Regina Maria”, azi „George Coşbuc”.
  5. Ioan BUCUR (1868-1947), avocat, înalt funcționar public. S-a născut la Toplița, în anul 1868. A urmat Facultatea de Drept din Cluj. În 1892 a luat parte la mișcarea memorandistă. A participat la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie de la Alba Iulia, fiind un promotor al acțiunilor naționalist-patriotice ale tineretului român din Ardeal. Timp de 20 de ani a fost prim pretor al Preturii Plășii Toplița, de la înființarea acesteia, în 1927.
  6. Elie CÂMPEANU (1859-1937), preot, publicist, protopop al Protopopiatului greco-catolic Gheorgheni, jud. Harghita. S-a născut în anul 1859, la Goreni, jud. Mureş. Redactează articolele referitoare la românii din „secuime” în Şematismul bisericii greco-catolice, Blaj, 1900, ca şi în Enciclopedia Română, coordonată de C. Diaconovici. În timpul Primului Război Mondial, a trecut în Moldova, împreună cu cei patru fii ai săi, și s-a înscris voluntar în Armata Română. Pentru fapta sa a fost condamnat la moarte în contumacie de autorităţile austro-ungare, iar soţia şi cei şase copii rămaşi acasă au fost supuşi unor repetate persecuţii.
  7. Romulus CIOFLEC (1882-1955), profesor, scriitor, publicist. S-a născut la 1 aprilie 1882, în Araci, jud. Covasna. Prim-redactor la Românul din Arad (1911-1913), redactor la Cuvânt Moldovenesc şi prim redactor la Sfatul Ţării, Chişinău (1918), profesor la liceele „Alecu Russo” din Chișinău, „C. Diaconovici Loga” din Timișoara și „Gheorghe Lazăr” din București; ca jurnalist a scris la principalele reviste literare ale vremii.
  8. Mitropolitul Nicolae COLAN (1893-1967), teolog, profesor, publicist, membru al Academiei Române. S-a născut la 28 noiembrie 1893, în Araci, jud. Covasna. Profesor şi rector la Academia teologică „Andreiană” din Sibiu (1922-1936), episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului (1936-1957), mitropolit al Ardealului (1957-1967). În 1916 se stabilește la București, după care urmează refugiul în Moldova și Ucraina. În toamna anului 1917, împreună cu ceilalți colegi, ajunge la Chișinău, unde va fi redactor la publicațiile România Nouă, Cuvânt Moldovenesc şi Sfatul Ţării. În anul 1938, a fost numit ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor. Autor a peste 2000 de volume, studii şi articole de teologie ortodoxă şi cultură românească.
  9. Gheorghe COLAN (1896-1963), jurist, publicist. S-a născut la 30 aprilie 1896 în Araci. Şcoala primară a urmat-o în Araci, iar cea normală în Sfântu Gheorghe. În timpul Primului Război Mondial a luptat în armata română, pe frontul de la Mărășești, în regimentul Prahova 7 infanterie, fiind distins cu mai multe decoraţii, ca Bărbăţie şi Credinţă cu Spadă, cea mai înaltă pentru neofiţeri (caporal, apoi plutonier), Crucea comemorativă a războiului 1916-1918 cu bareta Mărăşeşti, Ferdinand I cu spadă etc.
  10. Miron CREŢU, medic (1887-1960). S-a născut în comuna Hăghig, jud. Covasna. Din 1923 până în 1940 a fost medic primar al jud. Trei Scaune. A îndeplinit în paralel şi alte funcţii în instituţiile judeţului: Consiliul Prefecturii, Comisia interimară judeţeană, fiind numit prefect al judeţului Trei Scaune. După 1949 este arestat şi obligat să muncească la canalul Dunăre-Marea Neagră. La ieşirea din închisoare i s-a stabilit domiciliul forţat la Vatra Dornei.
  11. Patriarhul Elie Miron CRISTEA (1868-1938), teolog, publicist, membru de onoare al Academiei Române. S-a născut la 18 iulie 1868, în Topliţa, jud. Harghita, doctor în Litere și Filosofie, cu o teză despre Viaţa şi opera lui Eminescu (Budapesta, 1895). Episcop al Caransebeşului (1909-1919). Ca episcop al Caransebeșului, alături de episcopul unit Iuliu Hossu a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, unde a rostit o cuvântare înflăcărată. Odată înfăptuită Marea Unire din 1918, a făcut parte din delegaţia care a prezentat Actul Unirii la Bucureşti. În 18/31 decembrie 1918 este ales mitropolit primat, iar la 1 noiembrie 1925 devine Patriarh al României. Membru de onoare al Academiei Române, ales la 7 iunie 1919.
  12. Nicolae JUREBIȚĂ (1898-1991), jurist. S-a născut în 1898 la Covasna. A urmat studiile la şcoala primară în Covasna, gimnaziul la „Andrei Şaguna” din Braşov, Seminarul „Andrei Şaguna” din Sibiu şi Şcoala militară din Veszprem, Ungaria. Ofiţer în armata austro-ungară. Organizează gărzile naţionale din Trei Scaune. Participă la Marea Adunare de la Alba Iulia în delegaţia covăsneană. Înrolat în Armata Română, a fost printre primii militari români care au intrat în Budapesta.
  13. Petru MUSCĂ (1883–1969), s-a născut la 24 iulie 1883, la Ditrău, fiul lui Ioan Muscă, mare proprietar de pământ. A absolvit gimnaziul superior de stat din Sibiu. Student al Facultăţii de Medicină din Cluj, beneficiar al bursei militare Pheningsdorf. A fost o personalitate marcantă a vieţii politice şi medicale româneşti din zona Mureş. Semnatar al actului Marii Unirii a Transilvaniei cu Patria Mamă, la 1 Decembrie 1918. A fost de două ori primar al municipiului Târgu Mureş (vice-primar, consilier municipal şi judeţean), asistent la Institutul de Biologie din Cluj-Napoca, director al spitalului din Târgu Mureş, profesor, autor al unor articole şi studii de specialitate.
  14. Mitropolitul Alexandru NICOLESCU (1882-1941), teolog, publicist. S-a născut la 8 iulie 1882, în Tulgheş, jud. Harghita, doctor în Filozofie şi Teologie (Roma, 1900 și 1904). A predat la Seminarul Teologic din Blaj, iar între 1907-1909 a fost preot misionar în America. În timpul Primului Război Mondial a refuzat să semneze Declarația de loialitate față de Austro-Ungaria, pentru care a fost considerat de autorități trădător. În 1919, a fost trimis misionar bisericesc și politic la Conferința de Pace de la Paris, cu această ocazie având contribuții majore la trasarea actualelor frontiere din vest ale României, cunoscând bine engleza, franceza și italiana. Episcop de Lugoj (1922-1935) și mitropolit de Blaj (1935-1941).
  15. Aurel NISTOR (1882-1974), preot, protopop, publicist, deputat, lider al comunităţii româneşti din fostul judeţ Treiscaune. Preot la parohia ortodoxă din Araci (1903-1926), va rămâne în această funcţie până în august 1916, când este arestat şi trimis în lagărele din vestul Ungariei, de unde va fi eliberat în iunie 1918. Participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. În anul 1919 este ales deputat în primul Parlament al României Mari.
  16. Pompiliu NISTOR (1883-1961), medic, lider al Asociațiunii ASTRA. S-a născut în Araci. Obţine licenţa şi doctoratul la Facultatea de medicină din Budapesta (1902-1908). Este ales preşedinte al Societăţii „Petru Maior” a studenţilor români din capitala Ungariei. A fost unul din organizatorii Corpului voluntarilor Ardeleni şi Bucovineni militanţi pentru Marea Unire şi un apreciat fruntaş al ASTREI.
  17. Episcopul Veniamin (Virgil) NISTOR (1886-1963), teolog şi publicist. S-a născut la 10 februarie 1886, în Araci, jud. Covasna. În Primul Război Mondial a fost preot militar în armata austro-ungară. Participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, alături de frații săi, preotul Aurel și medicul Pompiliu Nistor. În anul 1919 a activat ca șef de serviciu la Resortul Cultelor din Consiliul Dirigent. Consilier la Arhiepiscopia Sibiului (1922-1941), episcop al Caransebeşului (1941-1949), stareţ al Mănăstirii „Sf. Treime” (catedrala Reîntregirii) din Alba Iulia (1949-1963
  18. Grigore PĂLTINEANU (1892-1945), jurist, doctor în „științe de stat”. S-a născut la 10 mai 1892 în Ţânţari (azi Dumbrăviţa, jud. Braşov). Studii liceale la Braşov, Sibiu, Odorhei, iar cele universitare la Budapesta şi Cluj (Facultatea de Drept şi Institutul de Matematici). În Primul Război Mondial a luptat pe frontul din Bosnia şi Muntenegru, având gradul de locotenent de artilerie. A fost subprefect al judeţului Treiscaune (1922-1936), perioade în care a contribuit la dezvoltarea administraţiei, instrucţiunii şi culturii româneşti şi la sprijinirea bisericii româneşti din judeţ.
  19. Ghiţă POPP (1883-1967), publicist şi om politic. S-a născut la 3 ianuarie 1883, în Poiana Sărată, din fostul judeţ Treiscaune, azi jud. Bacău. Doctor în drept la Universitatea din Cluj-Napoca, a fost în mai multe legislaturi, deputat, ministru, fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc şi, în final, deţinut. În anul 1906 este redactor la Tribuna din Arad, iar din 1912 la Românul, din acelaşi oraş. Împreună cu alţi intelectuali ardeleni, între anii 1915-1916 editează la Bucureşti seria a III-a a revistei . În 1917, la Kiev, scoate revista România Mare, care se adresa prizonierilor români proveniţi din armata austro-ungară. În 1917-1918 se află la Chişinău, unde colaborează la gazeta România Nouă a lui Onisifor Ghibu.
  20. Ioan RAFIROIU (1882-1948), preot ortodox, publicist, lider al Asociațiunii ASTRA. S-a născut la Araci, în anul 1882. În anul 1913 este ales preot la parohia din Poiana Sărată, pe Valea Oituzului (1913-1940), protopop al protopopiatului Oituz (1926-1940), lider al populației românești din zona Târgu Secuiesc. În timpul Primului Război Mondial, Ioan Rafiroiu s-a înrolat ca preot voluntar, fiind decorat cu ordinele şi medaliile Coroana României cu spade, Crucea comemorativă, autor al unor articole de teologie și istorie bisericească..
  21. Vicenţiu RAUCA-RĂUCEANU (1888-1954), jurist, deputat, publicist, doctor în drept. S-a născut la 6 decembrie 1888, în Hăghig, jud. Covasna. Prefect al judeţului Treiscaune (1922-1927), director de bancă, coproprietar și redactor al ziarului La noi, în Treiscaune
  22. Isidor RAUCA-RĂUCEANU (1891-1975), avocat, publicist, doctor în științe juridice. S-a născut în 14 mai 1891, în Măieruș, jud. Brașov. A fost prim-pretor la Pretura Plășii Sf. Gheorghe (1919-1922), primar al orașului Sfântu Gheorghe (1922-1928), coproprietar și redactor al ziarului La noi, în Treiscaune. Ca primar a contribuit la modernizarea și dezvoltarea infrastructurii urbanistice a orașului Sfântu Gheorghe.
  23. Eugen SIBIANU (1884-1948), economist, publicist, lider al Asociațiunii ASTRA. S-a născut în anul 1884, în localitatea Dobârlău, jud. Covasna. După absolvirea Școlii comerciale superioare din Brașov a participat activ la evenimentele premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. După 1919, a fost șef-serviciu finaciar în cadrul Prefecturii județului Treiscaune. A fost președintele Despărțământului Central Treiscaune al ASTREI și redactor-șef al publicației Buletinul ASTRA al despărțământului menționat.
  24. Episcopul Justinian TECULESCU (1865-1932), teolog, general de Armată, publicist. S-a născut la 11 noiembrie 1865, în Covasna. Învăţător şi apoi preot în Râşnov (1888-1901), protopop în Alba Iulia (1901-1922); episcop al Armatei (1922-1923); episcop al Episcopiei Cetatea Albă-Ismail (1924-1932). În calitate de protopop de Alba Iulia, preotul Ioan Teculescu, viitorul episcop Justinian Teculescu, a avut o activitate excepţional de bogată şi de rodnică atât pe tărâm bisericesc, cât şi şcolar şi naţional. A activat în anul 1918 în cadrul Consiliului Național Român local, pregătind organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. În anul 1919 este ales senator în primul Parlament al României Mari. Autor de studii teologice, meditaţii, predici, conferinţe.
  25. Nicolae VECERDEA (1861-1938), jurist, înalt funcționar public. S-a născut în localitatea Topârcea, jud. Sibiu. Beneficiar al unei burse Gojdu, a studiat la Budapesta și Viena, unde a obținut doctoratul în drept. A fost membru fondator al Băncii „Albina”, membru în conducerea Asociațiunii ASTRA și în Senatul epitropesc al Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului. Între anii 1919-1920 a fost prefectul județului Treiscaune.
  26. Gheorghe ZAHARIA (1851–1932), învăţător. S-a născut la 19 noiembrie 1851 la Târlungeni, Braşov. Din toamna anului 1874 este învăţător conducător în comuna Întorsura Buzăului. Gheorghe Zaharia redactează două cărţi de citire pentru clasele II-IV care primesc aviz favorabil de la Budapesta (Carte de cetire pentru şcoalele primare române, partea I şi a II–a, Braşov, 1891). A desfăşurat o vastă activitate culturală, socială şi de interes economic şi naţional. A intervenit pentru împroprietărirea ţăranilor. În 1919-1922, Gheorghe Zaharia este ales primar în comuna Întorsura Buzăului
  27. Octavian Codru TĂSLĂUANU (1876-1942), scriitor, publicist și om politic român. S-a născut la 1 februarie 1879, în localitatae Bilbor, județul Harghita. În anul 1903 devine absolvent al Facultății de Filosofie și Litere din cadrul Universității București.  A fost secretar-interpret al Consulatului General al României la Budapesta, preluând în paralel revista Luceafărul (1902), devenind redactor-proprietar al ei (1903-1906, epoca budapestană; 1906-1914, epoca sibiană; 1919-1920, epoca bucureșteană). Între 1906-1914 a fost secretar administrativ al „Asociațiunii” (ASTRA) din Sibiu, devenind printre altele și director al revistei Transilvania. În timpul Primului Război Mondial a luptat timp de trei luni pe frontul din Galiția, iar apoi în Armata Română. În 1917 este numit Șef al Biroului de Informații de la Corpul IV de Armată Onești, avansat apoi la gradul de căpitan.

Lucrările monografice ale localităților românești din actualele județe Covasna și Harghita prezintă și alte numeroase personalități locale – preoți, învățători, funcționari, economiști etc., care au participat la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, confirmând deviza conform căreia „Unirea, poporul a făcut-o”.

Pe mai departe, trebuie continuate cercetările referitoare la truda jertfelnică a acesor  vrednici înaintași, pentru unirea „în cuget și simțiri” a tuturor românilor, adevărate modele demne de urmat de generația de astăzi și decele viitoare.

 Dr. Ioan LĂCĂTUȘU

[1] Ioan Lăcătușu, Erich-Mihail Broanăr, Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2014, p. 343 -446

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail