Astăzi, 24 iulie 2024 se împlinesc șapte ani de la trecerea în eternitate a academicianului Horia Colan, personalitate distinsă a științei și culturii românești, născut pe meleagurile județului Covasna.
Omul de știință și de cultură academicianul Horia COLAN, descendent al unor vrednice şi importante familii româneşti din localitatea Araci, judeţul Covasna, în întreaga sa viață nu a uitat niciodată meleagurile natale. După evenimentele din decembrie 1989, academicianul Horia Colan s-a interesat îndeaproape de evoluţiile din zonă, manifestându-şi public – cu prestigiul şi autoritatea sa profesională şi morală – sprijinul faţă de strădaniile românilor numeric minoritari din judeţele Covasna şi Harghita de a-şi prezerva şi afirma identitatea culturală şi confesională. Din bogata corespondență purtată de eminentul cărturar clujean, după anul 1990, cu asociațiile și instituțiile culturale românești din județul Covasna, redăm câteva pagini de mare valoare documentar-patriotică, urmând ca, apoi, să prezentăm informații despre studiile și lucrările dedicate personalității cărturarului Horia Colan și familiei sale, apărute în presa locală și la Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita.
În decembrie 1993, la manifestările organizate pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la nașterea mitropolitului Nicolae Colan, manifestări onorate de prezența a numeroase personalități ale științei, culturii și spiritualității românești (mitropolitul-cărturar Antonie Plămădeală, academicienii pr. Mircea Păcuraru, Alexandru Surdu, Gheorghe Vlăduțescu etc.), a participat și omul de știință Horia Colan, împreună cu distinsa sa soție, doctorița Monica Colan. Redăm răspunsul său, la invitația transmisă de organizatori:
„Către, Liga Cultural-Creştină «Andrei Şaguna» Sfântu Gheorghe (Domnilor Ioan Solomon şi Ioan Lăcătuşu). Ca fiu al judeţului Covasna (născut în comuna Covasna), Vă exprim întregul meu ataşament, preţuire şi recunoştinţă pentru tot ceea ce întreprindeţi în direcţia afirmării noastre naţionale şi culturale în această parte de ţară. Mulţumesc pentru invitarea la manifestările din 27-28 noiembrie 1993 („Zilele Nicolae Colan” – n.n.), având nu numai bucuria, ci şi datoria de suflet de a fi alături de Dvs. Voi fi prezent şi din partea Academiei Române. (…) Cu stimă şi cele mai din inimă urări pentru deplina reuşită a strădaniilor Dvs. Prof. univ. dr. ing. Horia Colan, Membru corespondent al Academiei Române”. Cluj-Napoca, 20 oct. 1993.
Peste nouă ani, după obţinerea, de către subsemnatul, a titlului de doctor în Sociologie, la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, academicianul Horia Colan a avut amabilitatea să-mi transmită următorul emoționant mesaj: „Mărturisesc marea bucurie pe care o împărtășesc acum, cu prilejul încununării atâtor ani de muncă şi sacrificiu, la exact o jumătate de an de la sărbătoarea din 16 iunie de la Covasna, de la care vă transmit câteva imagini, emoţionante amintiri (sfinţirea noii bisericii ortodoxe şi a bustului episcopului Justinian Teculescu – n.n.). Calde urări de Sfintele Sărbători şi pentru Noul An 2003, sănătate şi tăria de a continua în slujba culturii şi Neamului. Horia Colan”. Cluj-Napoca, 16 decembrie 2002.
Foto: Simpozionul „Zilelele Nicolae Colan”, 2005
La fel a procedat distinsul cărturar, când subsemnatul am împlinit vârsta de 60 de ani, când Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” a împlinit 20 de ani de activitate, precum și după participarea la şedinţa solemnă a Academiei Române din 27 noiembrie 2015, consacrată Zilei Naţionale a României, în cadrul căreia am prezentat volumul „REPERE IDENTITARE ROMÂNEŞTI DIN JUDEŢELE COVASNA ŞI HARGHITA”, redactat împreună cu statornicul și apreciatul meu coleg și prieten Erich-Mihail Broanăr, după cum rezultă din textele următoare: „La aniversarea a şase decenii de viaţă în slujba istoriei naţionale, a descoperirii, păstrării şi punerii în valoare a mărturiilor existenţei şi dăinuirii noastre, sunt fericit de a împărtăşi gândurile mele. La o astfel de oprire în viaţă, lumea se dezvăluie cu frumuseţile şi depărtările ei. Cu sporirea anilor, v-au crescut şi înfăptuirile şi răspândirea binefacerilor, v-au crescut şi încercările. Aţi ştiut să fiţi prieten şi cu durerea, pe care aţi căutat cu stăruinţă să o atenuaţi prin mângâierea şi cinstirea altora, păstrându-vă seninătatea minţii. Activitatea şi opera scrisă amintesc de fapta marilor înaintaşi din istoria Arhivelor Naționale ale României. Arhivele sunt tezaure prin care se legitimează poporul nostru în faţa întregii lumi” spunea Nicolae Iorga. La Mulţi Ani, Domnule Profesor! Horia Colan, Cluj-Napoca, 25 septembrie 2007”.
„Cu consecvenţă şi rigoare, Centrul (Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” – n.n.) şi-a desfăşurat activitatea actualizându-şi permanent modalităţile de lucru, în consens cu ritmul dat de schimbările rapide ce au loc în societatea românească… În încheiere doresc să subliniez contribuţia substanţială, constantă şi plină de dăruire a domnului profesor Ioan Lăcătuşu, atât la naşterea, cât şi la dezvoltarea şi viaţa Centrului Ecleziastic de Documentare „Nicolae Colan” în toţi aceşti 20 de ani.Vivat, crescat, floreat!”
Dragostea și atașamentul față de locurile natale, prețuirea acordată rodnicei păstoriri a ierarhilor ÎPS Ioan, azi, Mitropolit al Banatului, și a PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei și tuturor celor implicați în prezervarea și afirmarea istoriei și culturii românești din Arcul Intracarpatic, rezultă, cum nu se putea mai bine, din textul următor, intitulat „O oglindă, în imagini, a culturii şi identităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei”
„Am primit cu mare bucurie un volum mult aşteptat, pe o temă apropiată sufletului meu, intitulat REPERE IDENTITARE ROMÂNEŞTI DIN JUDEŢELE COVASNA ŞI HARGHITA, avându-i autori pe IOAN LĂCĂTUŞU şi ERICH-MIHAIL BROANĂR, volum apărut la Sfântu Gheorghe, la Editura Eurocarpatica, în anul 2014, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului IOAN SELEJAN, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, actualul Mitropolit al Banatului. Consider că această realizare de excepţie este un adevărat eveniment editorial, o oglindă, în imagini, a culturii şi identităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi un nou «act de identitate» a românilor din judeţele Covasna şi Harghita, pe lângă volumul apărut anterior sub patronajul aceluiaşi mare ierarh, volum intitulat «Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Scoală. Cultură», unde acelaşi neobosit cercetător dr. Ioan Lăcătuşu şi colaboratorii săi au dat şi atunci dovadă de mare iubire faţă de trecutul neamului nostru din această parte a Transilvaniei, de unde mă trag şi eu, prin părinţi, moşi şi strămoşi. Lucrarea face cunoscute momentele esenţiale despre evoluţia, adesea dramatică, a comunităţilor româneşti din sud-estul Transilvaniei, contribuţia specifică a românilor alături de secui/maghiari din această parte de ţară la patrimoniul cultural naţional şi universal, cât şi la obolul lor la progresul şi prosperitatea României.Consider că autorii au reuşit să acopere un gol existent în istoriografia locală, regională şi naţională pe tema aportului comunităţilor româneşti la istoria şi cultura din judeţele Covasna şi Harghita, a numeroaselor interferenţe culturale româno-maghiare, care dovedesc convieţuirea paşnică îndelungată a acestora în cele două judeţe ale României.
Desigur că apariţia acestui volum a fost posibilă datorită editării, în ultimii 25 de ani, a unor lucrări de referinţă din domeniul arheologiei, istoriei, etnografiei, demografiei, sociologiei, referitoare la istoria şi cultura românilor din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică sus-amintită. Dar aceşti 25 de ani de cercetare nu au apărut din senin, ei se datorează unui nucleu în jurul căruia a gravitat toată munca istoricilor, etnografilor, arheologilor etc., nucleu format şi condus de dr. Ioan Lăcătuşu, având sprijinul permanent al ÎPS Ioan Selejan și a PS Andrei Moldovan.
Înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din iniţiativa Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe şi crearea fondului de documentare privind cultura şi civilizaţia românească de-a lungul istoriei până în prezent au permis punerea în valoare a trecutului românesc din Arcul Intracarpatic, mediatizarea prin publicaţii a strălucitelor personalităţi culturale şi ştiinţifice care s-au ridicat de aici, a elitelor sociale, politice şi etnice care au contribuit la înălţarea culturală şi spirituală a zonei.
Îi felicit din toată inima pe autori pentru această remarcabilă şi prestigioasă lucrare şi îmi exprim bucuria de a fi fost prezent în Aula Academiei Române în 27 noiembrie 2015, la şedinţa solemnă consacrată Zilei Naţionale a României, în cadrul căreia Dl. dr. Ioan Lăcătuşu a prezentat-o magistral. Cu această ocazie, preşedintele Academiei, dl. Academician Ionel-Valentin Vlad, a anunţat că volumul va fi propus pentru a primi Premiul Academiei Române în anul 2016, propunere la care ader din tot sufletul. Cu aleasă preţuire, Academician HORIA COLAN, 20 decembrie 2015”
În 12 decembrie 2016, după lansarea volumul „Academicianul Horia Colan – la 90 de ani” (ediție îngrijită împreună cu regretatul prieten Vasile Lechințan – n.n.), doamna doctor Ligia Simonescu-Colan, fiica familiei Horia și Monica Colan, ne-a trimis următorul mesaj: „Vă mulțumim foarte, foarte mult pentru tot efortul și pentru rezultatul excelent! Totul a ieșit cum nu se putea mai bine și vă mulțumim mult pentru asta!”.
După trecerea la cele veșnice a celui care ne-a fost „nouă patron bun”, au continuat relațiile de prietenie, parteneriat, colaborare și sprijin dintre asociațiile și instituțiile românești din Sfântu Gheorghe și distinsa doamnă dr. Monica Colan și familia dr. Ligia Colan-Simonescu. Împreună, ne străduim să cinstim memoria celui care ne-a fost model de comportare profesională, civică, morală și pildă de iubire creștină și patriotism luminat.
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU, Erich Mihail BROANĂR
