După cum se ştie, ne aflăm la începutul Postului Crăciunului, deja trecând o săptămână din cele 40 de zile sorocite pentru acest important moment tradiţional din an dedicat curăţirii spirituale şi fizice a închinătorilor. Ziua de 21 noiembrie are o semnificaţie deosebită deoarece marchează Intrarea în Biserică a Preacuratei Maria, în amintirea zilei în care părinții ei, Ioachim şi Ana, au însoţit-o întâia oară la Templu pentru rugăciune. Este un eveniment cu conotaţii speciale, care în popor se numeşte și Ovidenie.
Semnificaţii biblice
Cum spuneam, pe data de 21 Brumar Sfinții Ioachim şi Ana au dus-o pe copila Maria pentru prima oară la Templu. În întâmpinare le-a ieşit preotul Zaharia, care avea să se îngrijească de instruirea fetiţei o perioadă îndelungată.
În mod cu totul neobișnuit față de alte împrejurări, înaltul prelat a fost străluminat în acele clipe de o desluşire Divină, intuind rolul excepţional pe care Maria îl va avea peste ani pentru întreaga creştinătate. Ca atare a binecuvântat-o astfel: „Tu eşti cea în care Dumnezeu şi-a proslăvit numele Său între iudei şi va descoperi mântuirea pe care a pregătit-o poporului”.
Luând-o de mână, Marele preot a dus-o pe Maria în cea mai sfântă odaie a impozantului lăcaş de cult, unde avea să rămână mai mulți ani. La sosirea ei la Templu se spune că s-a produs un alt fapt ieşit din comun, întrucât, doar o dată pe an îi era permis chiar şi ierarhului amintit să intre în acea încăpere sacră. Şi o putea face numai după ce aducea jertfe rituale.
Zi magică
Credincioșii consideră Ovidenia ca pe o zi magică. Mulți oameni consideră că acum se deschid porţile Cerului şi cei neprihăniţi pot întelege graiul animalelor, al lupilor în mod deosebit. La sate acest praznic spiritual era pe vremuri ţinut cu sfinţenie, deoarece tradiţia grăia că numai aşa va exista belşug în gospodărie, oamenii vor fi sănătoşi, animalele şi păsările se vor înmulţi, iar recolta va fi bună în anul ce va urma.
În popor această sărbătoare este asociată, în principal, cu lumina sub toate formele ei: soarele, focul, candela, lumânarea. Tradiţia spune că lumânările care sunt aprinse în această zi nu se sting niciodată pe Lumea cealaltă, spărgând întunericul morţii şi călăuzind sufletele celor plecaţi. Lumânările sunt aprinse în special pentru cei la căpătâiul cărora nu s-a aflat nimeni atunci când şi-au dat ultima răsuflare. O candelă va trebui să ardă toată noaptea în casele credincioşilor pentru reuşita în viaţă a copiilor lor.
Existenţa acestei sărbători a fost semnalată încă din secolul al IV-lea de Sf. Grigorie de Nyssa. Se spune că ziua de 21 noiembrie a anului 543 reprezintă data sfinţirii unei biserici ce poartă acest hram. Sfântul lăcaş a fost construit de Iustinian cel Mare lângă zidul ruinat al Templului în care s-a rugat Maica Domnului. În Apus, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică a fost adoptată de Papa Grigorie al XI-lea, fiind celebrată pentru prima dată în anul 1374 la Avignon.
Există prejudecata potrivit căreia acum ar fi ziua în care începe practic iarna. În noaptea de Ovidenie comorile ascunse… ard cu flacără albastră, iar lumina poate împrăștia pentru scurtă vreme bezna morţii! Odinioare, în unele așezări rurale exista obiceiul ca unii închinători să petreacă această noapte cu focuri aprinse în bătătură ori pe dealuri, cercetând cerul cu luare-aminte pentru a afla din semnele vremii şi ale rodului anului ce va să vină.
Apostoli prigoniţi
Dorim să ne referim în cele ce urmează și la un alt aspect, oarecum laic, ce vizează o da
tină foarte veche, în această zi celebrându-se şi o divinitate a fiarelor pădurii, numită „Filipul cel Şchiop”. Filipii erau nişte apostoli prigoniţi pe vremuri pentru credinţa lor, care aruncaţi de vii într‑o groapă cu lupi înfometaţi, au scăpat în mod miraculos!
De aceea se consideră că aceste spirite sunt protectoare ale animelor sălbatice, mai cu seamă lupii fiind jivinele ocrotite în mod special.
Despre cel mai mare dintre Filipi legenda povesteşte că fusese pedepsit chiar de către Dumnezeu, betejindu-i un picior, deoarece s-a abătut de la dreapta credinţă. În special ciobanii au grijă să nu lucreze în această zi pentru ca „Lupul cel şchiop” să nu dea iama prin turmă, dar şi de teama că Divinitatea le poate da o pedeapsă să rămână și ei infirmi în caz că nesocotesc tradițiilor sfinte. Oierii nu văd în lup doar un prădător, ci ei cred că acest animal ar avea puterea magică de a alunga bolile copiilor mici şi de a călăuzi sufletul morţilor spre Lumea cealaltă.
Datini fel de fel
În această zi specială unii părinţii îşi îndeamnă copiii să pună într-un vas cu apă o crenguţă de măr. Dacă este păstrată în condiţiii optime, la căldură şi lumină, mlădiţa va înflori în Ajunul Anului Nou, putând fi luată la colindat ca sorcovă.
De aici vine explicaţia faptului că în colindele românești se evocă în plină iarnă…florile dalbe de măr, ca simbol al purităţii şi perenităţii. Aici se află originea obiceiului legat de ziua de Sf. Nicolae, când copiii neascultăori sunt dojeniţi şi loviţi uşor cu o nuieluşă de măr, în loc să primească daruri în ghetuţele lustruite. Fireşte, până la urmă năzbâtiile lor sunt iertate, iar florile dalbe îi vor bucura de Sărbătorile de Iarnă.
Împotriva farmecelor şi a unor necazuri de Ovidenie suprestițioșii ungeau odinioară uşile şi ferestrele cu …usturoi.
Previziuni meteo
Ca la fiecare sărbătoare religioasă se fac și unele prognoze privitoare la starea vremii pentru anul următor. Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna. Dacă în noaptea de Ovidenie va fi cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat ; în schimb, dacă ninge va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.
Poate, totuşi, previziunile negative nu se vor adeveri şi vom avea în 2019 tot un an agricol bogat.
Astăzi este dezlegare la pește pentru cei ce țin Post.
Horia C. Deliu
