Ziua mondială Alzheimer, care are loc în fiecare an pe 21 septembrie, reprezintă un efort global de creștere a gradului de conștientizare și de combatere a stigmatizării din jurul bolii Alzheimer și a altor tipuri de demență, arată www.alz.org.Potrivit sursei citate, Ziua mondială Alzheimer marchează o eră istorică în lupta împotriva bolii Alzheimer.
Această dată a fost stabilită în anul 1994 sub umbrela federației internaționale Alzheimer’s Disease International (ADI) și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății, cu scopul de a concentra eforturile în vederea sensibilizării populației generale cu privire la problematica demenței de tip Alzheimer. (sursa: https://insp.gov.ro)
Alzheimer’s Disease International (ADI) este federația internațională a peste 100 de asociații pentru demență și Alzheimer din întreaga lume și se află în relații oficiale cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Viziunea ADI este prevenția, îngrijirea și incluziunea astăzi și vindecarea mâine. (sursa: www.alz.org)
ADI consideră că cheia câștigării luptei împotriva demenței constă într-o combinație unică de soluții globale și cunoștințe locale. Ca atare, federația lucrează la nivel local prin împuternicirea asociațiilor de Alzheimer și demență să promoveze și să ofere îngrijire și sprijin persoanelor cu demență și partenerilor lor de îngrijire, în timp ce lucrează la nivel global pentru a concentra atenția asupra demenței și pentru a milita pentru schimbarea politicilor din partea guvernelor.
De asemenea, ADI pledează pentru implementarea Planului Global de Acțiune al OMS privind răspunsul de sănătate publică la demență 2017-2031, cunoscut și sub numele de Planul Global de Acțiune al OMS privind demența, adoptat universal de statele membre ale OMS în mai 2017.
Planul a angajat toate cele 194 de state membre ale OMS în șapte domenii de acțiune: demența ca prioritate de sănătate publică; conștientizarea demenței; reducerea riscurilor; diagnostic, tratament și îngrijire; sprijin pentru îngrijitori; sisteme de informații pentru demență și cercetare și inovare în domeniul demenței.
De la lansarea sa în 2017, ADI a publicat o serie de rapoarte de progres intitulate ‘De la Plan la Impact’, care documentează progresul statelor membre în direcția atingerii obiectivelor stabilite în plan, potrivit www.alz.org.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, reprezentând aproximativ 60-70% din totalitatea cazurilor de demență. Este o afecțiune neurologică progresivă care afectează memoria, gândirea și comportamentul, ducând în cele din urmă la un declin cognitiv sever și la pierderea independenței. (sursa: https://insp.gov.ro)
La nivel mondial, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență, la fiecare 3 secunde o nouă persoană este diagnosticată cu demență. Se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență va crește la 139 de milioane până în 2050. Femeile sunt afectate în mod disproporționat de demență, atât direct, cât și indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de demență, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane. (sursa: https://insp.gov.ro)
Demența este în prezent a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.
În România, prevalența cazurilor maladiei Alzheimer s-a dublat în ultimii 10 ani. Conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, prevalența demenței va avea o creștere accelerată de la 341.195 cazuri de demență în anul 2019 la 577.177 cazuri în anul 2050.
În anul 2023 au fost raportate de către medicii de familie 10.151 de cazuri noi de îmbolnăvire cu boala Alzheimer, numărul aproape s-a dublat față de anul 2014, când au fost raportate 6.299 cazuri. Femeile diagnosticate cu boala Alzheimer (6.226 cazuri) sunt într-o proporție mult mai mare decât bărbații (3.925 cazuri); în mediul urban au fost raportate mai multe cazuri decât în mediul rural.
Deși vârsta este cel mai important factor de risc, boala Alzheimer nu este o parte normală a îmbătrânirii. În plus, demența nu afectează exclusiv persoanele în vârstă – demența cu debut tânăr (definită ca debutul simptomelor înainte de vârsta de 65 de ani) reprezintă până la 9% din cazuri. Factorii de risc care pot fi implicați în dezvoltarea bolii sunt: stilul de viață (consumul de alcool, inactivitatea fizică, fumatul) moștenirea genetică, bolile cronice (hipertensiunea arterială, diabetul zaharat), depresia, izolarea socială, nivelul scăzut de educație, inactivitatea cognitivă, indică sursa citată anterior.
AGERPRES
