Până pe data de 19 aprilie (a.c.), operatorii economici din județ pot să transmită către Centrul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Covasna, și Inspectoratul Școlar Județean, solicitările privind școlarizarea în învățământul dual de stat pentru anul şcolar 2017-2018.
Conform calendarulului acțiunilor pentru stabilirea proiectului planului de școlarizare în învățământul dual 2017-2018, în cursul zilei de ieri, la sediul Liceului Tehnologic „Puskas Tivadar” din municipiul Sfântu Gheorghe a avut loc ședința de lucru a Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) Covasna, la care au participat reprezentanți ai operatorilor economici și directori ai liceelor tehnologice din județul Covasna.
Potrivit inspectorului pentru Învățământ Profesional și Tehnic din cadrul Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Covasna, Marius Popescu, prin Ordonanța de urgență nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, a fost introdus învățământul dual și forma de organizare a învățământului profesional și tehnic: „Avem o întâlnire urgentă de lucru a Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social la care am invitat operatorii economici și liceele tehnologice. Punctul nostru principal de discuții este prezentarea reglementărilor privind organizarea și funcționarea învățământului dual.”
Învățământul dual, așa cum este numit în OUG nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 presupune, practic, ca absolvenții de gimnaziu să poată obține o calificare profesională, dar să își poată continua și studiile liceale, dacă își doresc acest lucru: „Învăţământul dual este o formă de organizare atât a învăţământului profesional şi tehnic, cât şi a formării profesionale a adulţilor, cu caracteristici specifice celor două tipuri de formare. (…) Este organizat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică, și se desfăşoară pe baza unui contract de parteneriat şi a unor contracte individuale de pregătire practică, prin pregătirea practică organizată în răspunderea principală a operatorilor economici. Operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor, bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice şi alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor.”
Potrivit actului normativ, vor putea fi organizate unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, cu efective mai mici de elevi (cel puţin de 100), care să ofere educaţie şi formare profesională prin învăţământul dual. În cazul învățământului dual profesional și tehnic, clasele vor cuprinde în medie 25 elevi, dar nu mai puțin de 20 și nu mai mult de 30. Instruirea practică și pregătirea de specialitate se vor desfășura pe grupe de minimum 10 elevi și maximum 15 elevi, iar clasele vor putea fi constituite din maximum trei grupe cu calificări diferite. Clasele separate cu profil tehnic, sau unitățile speciale cu un anumit profil profesional vor fi create numai la cererea și prin ajutorul acordat de societățile comerciale care doresc să își formeze viitorii angajați.
„Un învățământ dual adevărat necesită un efort mare de cooperare cu mulți factori care sunt chemați să contribuie la designul, și mai ales la implementarea unui astfel de învățământ. (…) Ceea ce numim noi învățământ dual nu este în totalitate așa cum este cel din Germania, unul dintre motive fiind tipul de contracte pe care le încheiem. În Germania, Austria, sau Elveția vorbim despre contracte de tip <<ucenicie>>, iar aici vom utiliza un contract de practică, unde elevul este practicant. Avem și noi o lege a uceniciei, puteam și ne-am și gândit să introducem o variantă de învățământ dual cât mai apropiată de ceea ce există în țările unde acest lucru este consacrat, dar avem o constrângere: elevii după clasa a VIII-a sunt încă în învățământul obligatoriu, și asta înseamnă că nu poți încheia un contract de ucenicie la 14-15 ani.”, a declarat, în cadrul evenimentului, coordonatorul regional al Radu Gabriel.
Acesta a mai explicat, printre altele, că spațiile de învățământ necesare vor fi asigurate de stat, iar operatorii economici vor trebui să acopere toate celelalte costuri, constând în: burse și premii oferite elevilor; decontarea cheltuielilor legate de transport și, după caz, cazare și masă, pentru elevii din alte localitatăți; echipamente de lucru/protecție; salariile și formarea cadrelor didactice/ formatorilor elevilor; cheltuieli legate de asigurări, rechizite, softuri, materii prime, și investiții.
„Operatorii economici asigură bursă la nivelul celei acordate din fondurile publice pentru învățământul profesional, care în momentul de față este cel puțin egală cu 200 de lei. Își pot asuma și alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor. (…) Ne dorim ca această rută să fie una atractivă pentru elevi, să nu fie doar o rută de eșec. Au posibilitatea să își continue studiile fie în ciclul superior al liceului, după școala profesională, fie urmând un program special de pregătire pentru susținerea examenului de bacalaureat.”, a declarat coordonatorul regional al Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.
Firmele care vor încheia contracte cu elevi pe care îi vor angaja ulterior vor beneficia de anumite facilități fiscale din partea statului. Conform art. 32, alin. (5), „operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unitățile de învățământ, pot beneficia de facilități la plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate bugetului de sat, bugetului asigurăilor sociale, bugetului fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale”.
Actul normativ mai prevede că absolvenţii învăţământului obligatoriu care își întrerup studiile vor putea fi cuprinşi, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, într-un program de pregătire profesională, inclusiv prin învățământ dual (în cazul celor care au depăşit cu mai mult de trei ani vârsta clasei, se pot organiza clase separate). În cazul claselor sau specializărilor unde înscrierile depășesc numărul alocat, se vor putea organiza probe de admitere teoretice și practice, conform procedurilor stabilite prin contract între unitățile de învățământ și operatorii economici respectivi.
Operatorii economici, ușor neîncrezători în proiect
În cadrul ședinței, reprezentanta hotelului „TTS” din stațiunea Covasna, Oana Șulea, s-a arătat neîncrezătoare în cele prezentate de coordonatorul regional al Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Radu Gabriel, arătând că operatorii economici nu pot avea nicio garanție că în urma investiției în școlarizarea tinerilor, aceștia din urmă vor accepta să rămână angajați pe o perioadă suficient de lungă în cadrul companiilor care i-au pregătit. Nici inspectorul pentru Învățământ Profesional și Tehnic al IȘJ Covasna, Marius Popescu nu s-a lăsat convins în totalitate susținând, printre altele, că potrivit contractelor, operatorii economici ar avea numai obligații.
„Sincer să fiu, ca angajat al Inspectoratului nu ar trebui să fiu surprins de aceste hotărâri ale Ministerului Educației. Săptămâna trecută s-a aprobat un ordin iar peste două săptămâni trebuie să avem deja și planul de școlarizare aprobat. Nu mai am cuvinte. Pe de altă parte, întotdeauna am fost deschiși, cred că am fost printre primii, și chiar cu domnul Radu Gabriel am participat și la niște vizite de studii prin anumite proiecte privind studierea modului de organizare a învățământului dual în Germania, Austria, și constat cu stupoare, din nou, că după patru întâlniri de lucru, din punct de vedere al structurii formării profesionale, nu s-a modificat nimic. Nu înțeleg de ce este învățământ dual când lucrăm cu aceleași planuri-cadru, cu același curriculum de specialitate, cu același număr de ore de teorie și practică, atât în învățământul profesional clasic, cât și în cel profesional dual. Tot ce s-a prezentat aici este foarte frumos din prisma candidatului, elevului, dar dacă operatorul economic intră mai în profunzime și studiază puțin și contractul, va observa că apar numai obligații, drepturile nu sunt încă stabilite prin metodologie și proceduri. Pe de altă parte, am eu vreo garanție ca agent economic, după ce finanțez, asigur bursă, asigurare medicală, echipament de lucru, materie primă pentru practică, că acel elev va rămâne la mine minim un an de zile?”, a spus Marius Popescu.
Ordonanța nr. 81/2016 a fost iniţiată de fostul Guvern Cioloș, și se află în dezbatere publică la Camera Deputaților, urmând să treacă în Parlament.
***
Conform calendarului acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare, în perioada 10-13 aprilie Inspectoratul Școlar Județean informează unitățile de învățământ gimnazial despre posibilitatea continuării studiilor de către absolvenții claselor a VIII-a în învățământul dual; iar până pe data de 19 aprilie operatorii economici transmit solicitările de şcolarizare în învăţământul dual către CNDIPT, care centralizează la nivel naţional, regional şi judeţean, solicitările operatorilor economici şi transmit către inspectoratele şcolare şi unităţile administrativ teritoriale pe raza cărora s-a solicitat şcolarizarea, situaţia solicitărilor operatorilor economici. Până pe data de 6 mai, CNDIPT va transmite către Ministerul Educației Naționale, Direcția Generală de Management și Resurse Umane, situația centralizatoare a proiectului planului de școlarizare pentru învățământul dual, în vederea cuprinderii în proiectul de hotărâre de Guvern.
Ioana Ardeleanu