Actuala stagiune s-a dovedit din nou  una fastă pentru Opera Braşov, instituţie  regională de spectacol de prim rang,  ce în 2013 a împlinit 60 de ani de existenţă. Devenit un reper al calităţii şi bunului gust artistic, tot mai mulţi iubitori de frumos (şi) din judeţul Covasna o frecventează, după  cum ne-a informat zilele trecute cu prilejul ultimei conferinţe de presă a sezonului chiar  staff-ul aşezământului de cultură amintit: respectiv d-na Cecilia Doiciu, director general, şi  dl. Ovidiu Mezei, pianist redutabil, şeful compartimentului  de Studii muzicale din cadrul Operei braşovene.

Tradiţie ce se respectă

Însă, înainte de a se lăsa cortina peste  ultimul spectacol (cel tradiţional, cu nemuritoarea capodoperă „Traviata”, de G. Verdi,  care  deschide şi închide de mulţi ani  fiecare stagiune) astăzi,  21 iunie şi mâine, 22 iunie, de la ora 18.30 va avea loc o nouă premieră: „Tosca” de G. Puccini.

Aşa se face că  aproape  întreg colectivul artistic, tehnic, administrativ este implicat  spre a face faţă cu brio unei  noi provocări, aşteptată cu mare interes de spectatori.  Atât  pentru a savura actul artistic în sine, şi fiindcă  este pentru prima dată în istoria  de 60 de ani a Operei braşovene când un regizor italian a fost invitat să monteze aici. Ne referim la reputatul director de scenă specializat pe spectacolul de operă, tânărul  maestru Matteo Mazzoni.

Am avut plăcerea să-l cunoaştem recent pe distinsul oaspete şi  ne-a lăsat o frumoasă impresie, vorbind cu multă căldură şi respect despre noii săi colaboratori  de la Opera din Braşov. Ne-a promis un spectacol pe cinste, întrucât a avut la îndemână toate elementele necesare: un grup de artişti talentaţi – încât a alcătuit două distribuţii diferite, iar pentru rolul principal a ales  chiar trei soliste de prim rang  ( sopranele Valentina  Mărgăraş, Anda  Pop, Ioana Mărgărit), condiţii bune de lucru şi mult entuziasm.

O frumoasă istorie

Înfiinţată  în anul 1953 sub numele de Teatru Muzical Braşov, ulterior devenită Operă, prestigioasa instituţie publică de cultură a reprezentat  vreme de peste o jumătate de veac un for de cultură unic în zonă, dobândindu-şi  un frumos  renume atât pe plan naţional, cât şi internaţional, adresându-se unui public cât mai numeros.

Nu doar  titluri importante   de opera  din repertoriul internaţional  au fost montate aici, ci şi balete celebre,  operete cunoscute,  s-au  ţinut concerte (în sală şi în aer liber), recitaluri, masterate, ca şi un prestigios Festival de gen.

Actuala conducere se străduieşte că continue tradiţia actului artistic de calitate, să stimuleze inovaţia şi creativitatea, să contribuie la afirmarea personalităţii soliştilor,  membrilor corului şi ai orchestrei, ai celorlalţi membrii ai colectivului. Instituţia braşoveană şi-a propus creşterea gradului de cultură muzicală a populaţiei din localitate, dar şi din zonele învecinate (cum ar fi Sf. Gheorghe, alte aşezări din judeţul Covasna), prin adoptarea unor programe de educaţie, dar şi oferirea către  public a unui standard ridicat de spectacole.

Iar sălile mereu pline confirmă că asemenea deziderate se şi înfăptuiesc!

 

Un compozitor de succes Giacomo Puccini

Puccini, pe numele său complet, Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria s-a  născut în 22 decembrie 1858, în localitatea italiană  Lucca şi a trecut în lumea umbrelor pe 29 noiembrie 1924, la Bruxelles, suferind de cancer al laringelui.  Compozitorul Giacomo Puccini  a fost un strălucit  reprezentant al muzicii de operă, promotor al curentului artistic realist, numit şi verism.

Creația  sa artistică  se întinde pe o perioadă de patru decenii, din 1884 până în 1924, timp în care a compus, totuşi, numai 12 opere. Dar aproape toate – capodopere, lucrări intrate în eternitate.

Numărul relativ redus al creaţilor sale se datorează  marii exigențe ce şi-o impunea , nefăcând rabat de dragul banilor sau al gloriei. Succesul enorm de care s-au bucurat operele lui Puccini,  încă din timpul vieții sale, dăinuie până în ziua de astăzi.

Cele mai cunoscute opere  ale sale  sunt „Manon Lescaut”, “Boema”,  “Tosca”, “Madama Butterfly” şi „Turandot”, nefinalizată.

 

Operă celebră

 

„Tosca”, operă în trei acte de Giacomo Puccini, se regăseşte în repertoriul marilor teatre lirice din lumea întreagă. Ca atare,  este o bucurie să o putem urmări acum şi la Braşov.

Aşa cum ne-a precizat colaboratoarea noastră,  erudita Cornelia Petre, P.R. al Operei  braşovene,  „Tosca”  reprezintă  una dintre  capodoperele  acestui gen muzical, oferind  o sinteză dintre tradiţia verdiană şi verism, prin împletirea lirismului cu accentele eroico-tragice ale desfăsurării teatrale.

Un amănunt care ne umple inimile de mândrie, se referă la faptul că  în fruntea distribuţiei  de la Premiera  care a avut loc pe data de 14 ianuarie 1900 la  „Teatro Costanzi” din Roma, a  stălucit  vestita cântăreaţă  româncă, Hariclea Darclée.  Libretul  lucrării aparţine lui Giuseppe Giacosa şi Luigi Illica, fiind  realizat după drama  lui Victorian Sardou.

Acţiunea se desfăşoară în Italia, în ziua de 14 iunie 1800 , când a avut loc Bătălia de la Marengo.

Un story palpitant

 

Dar iată pe scurt story-ul.  Fostul consul al Republicii Romane  – Cesare Angelotti – îşi găsise refugiul în Biserica  San’Andrea della Valle, primind apoi acordul pictorului  Mario Cavaradossi de a rămâne. Artistul  zugrăvea portretul Mariei  Magdalena.  Între timp Floria Tosca,  cântăreaţă  celebră  şi iubita lui Mario, îi face câteva  scene de gelozie,  din cauza asemănării picturii Mariei Magdalena cu imaginea marchizei. Până la urmă  este convinsă de dragostea sinceră a iubitului ei.

În numele acestui sentiment profund,  refuză să dea vreo explicaţie şefului  Poliţiei  (Scarpia ), care îl urmăreşte pe Angelotti. În cele din urmă, văzând la ce  torturi  este supus  Mario, ce fusese reţinut  pentru a-şi trăda amicul, Tosca nu mai rezistă şi îi desconspiră ascunzatoarea.

Ca atare, Mario este condamnat la moarte. Tosca încearcă să-i obţină salvarea, iar Scarpia  promite că-l va ierta  în schimbul favorurilor ei sentimentale.

Ei, şi de aici lucrurile se precipită într-un mod dramatic, dar nu dorim să dezvăluim totul, lăsând această plăcere  publicului care va umple din nou până la refuz – suntem siguri – cocheta sală de spectacole  din strada Bisericii Române nr. 51.

 

Distribuţie de zile mari

La pupitrul  Orchestrei se  va afla maestrul  Dorel  Munteanu, care are şansa de a ieşi la pensie în triumf. Regia îi aparţine, aşa cum scriam mai înainte, artistului italian  Matteo Mazzoni, iar  scenografia este semnată cu mult har de  Rodica  Garştea.  Într-o postură inedită şi onorantă  se află cunoscuta mezzosoprană Asineta Răducan, care  pe lângă rolul “Pastorului” este şi asistent de regie. Maestru  de Cor, ca de obicei,  va fi exigentul Ciprian Ţuţu,  iar de  pregătirea muzicală s-a ocupat un  trio redutabil, alcătuit din Sena Ducariu, Ana-Maria Negrea şi Ovidiu Mezei.

În fruntea distribuţiei găsim trei soliste redutabile, care o vor întruchipa pe Floria Tosca pe rând în trei spectacole diferite,  anume  valoroasele  soprane Anda Pop, Valentina Mărgăraş şi Ioana Mărgărit (mai nou stabilită la Sf. Gheorghe).

     Personajele masculine beneficiază, de asemenea, de prestaţia unor solişti de marcă. Astfel, Mario Cavaradossi o să fie întruchipat de   tenorul mexican, Hector Lopez, actualmente  angajat al Operei Naţionale din Bucureşti, în alternanţă cu tenorul Cosmin Marcovici, de la Opera Naţională din  Iaşi, un prieten al publicului braşovean graţie numeroaselor sale apariţii.

    Rolul baronului Scarpia i-a revenit unei „triplete” de succes, baritonii Valentin Marele, de la Opera Braşov,  Ştefan Ignat, de la Opera Naţională Bucureşti şi Lucian Petrean  de la Opera Naţională Cluj, iar al consulului Angelotti, unui alt trio  de baritori, alcătuit din Marian Reşte, Marcel Zănescu şi Alexandru Aghenie.

Alături de  Orchestra  şi Corul Operei  vor  participa şi câţiva  copii din nu mai puţin  celebrul Cor „Unison”.

000

     …Sunt, aşadar, o sumedenie de motive pentru a asista vineri şi sâmbătă la  premieră cu opera „Tosca”, de Puccini, stimaţi melomani.  Adresăm în final succes protagoniştilor, iar spectatorilor – vizionare plăcută!

Horia C. Deliu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail