În fiecare mijloc de Gerar ne amintim cu drag de data naşterii marelui nostru poet Mihai Eminescu, și ne străduim să-l Omagiem așa cum se cuvine.
De altminteri, la inițiativa regretatului critic literar Eugen Simion, fost președinte al Academiei Române, Parlamentul României a adoptat prin Legea 238 din 2010 Hotărârea ca 15 ianuarie să fie cinstită drept Ziua Culturii Naționale. De atunci s-au organizat în ţară, dar şi peste hotare o seamă de manifestări omagiale remaracbile, care au evidențiat personalitatea şi creaţiile Poetului Neamului Românesc. Și în Basarabia are loc o omagiere similară la aceeași dată.
Ziarul nostru a prezentat evenimentele artistice ce s-au derulat cu asemenea prilejuri în Arcul Intracarpatic, ne referim la concerte simfonice extraordinare, recitaluri de muzică și poezie, spectacole tematice etc., subliniind interesul de care s-au bucurat în rândul marelui public.
Și în 2025, când iată se împlinesc 175 de ani de la apariția în Univers a „Luceafărului” Culturii Românești, au loc numeroase asemenea activități memorabile.
„Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că fără Eminescu am fi fost mult mai mai săraci”, spunea cărturarul Tudor Vianu.
„A fost Cel mai mare poet pe care l-a ivit pământul românesc” – l-a apreciat pe Mihai Eminescu strălucitul istoric şi critic literar, George Călinescu, caracterizare rămasă de referinţă.
Genialul creator a scris nu doar versuri, cum cred mulți semeni, ci şi proză, a fost un gazetar de temut, a efectuat traduceri, prelucrări şi adaptări, a avut proiecte dramatice, a creionat chiar şi o schiţă a gramaticii sanscrite, un dicţionar de rime. Toate acestea compun o operă vastă şi originală, lirică, eroică, fantastică, cosmogonică, didactică, demonstrând că autorul avea o minte iscoditoare, o bună educaţie filosofică şi o voinţă uriaşă de a stăpâni multe domenii.
Întreaga sa operă a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii, dar şi de gândirea antică, de la Heraclit la Platon, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Hegel şi chiar de filosofia budhistă.
Într-un articol din Encyclopedia Britannică actualizat relativ recent se menționează: „Eminescu a transformat atât forma cât și conținutul poeziei românești, creând o școală de poezie care i-a influențat puternic pe scriitorii români la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea”.
Marele scriitor a murit pe 15 iunie 1889. A fost ales post-morte mmembru al Academiei Române în 28 octombrie 1948 . Manuscrisele sale însumând 46 de volume și aproximativ 14.000 de file au fost dăruite înaltului For științific de Titu Maiorescu în anul 1902.
Manifestări artistice
„Gaudeamus Quartet Filarmonica Brașov®”
În ajunul Sărbătorii, pe 14 ianuarie, la ora 19.00, renumita formație „Gaudeamus Quartet Filarmonica Brașov®” va oferi publicului un recital unic de muzică și poezie. Muzicienii Lucia Neagoe, Raluca Irimia, Leona Varvarichi și Ștefan Neagoe vor interpreta lucrări ale marilor compozitori Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven și Franz Schubert, invitat special fiind academicianul Valeriu Matei, care va interacționa în spectacol purtând un dialog armonios prin intermediul versurilor recitate.
Intrarea la acest eveniment este liberă, dar necesită o rezervare care se poate face atât online cât și la caseria Sălii Patria.
Punctul culminant al sărbătorii va avea loc pe 15 ianuarie, când Filarmonica Brașov propune un Concert de jazz simfonic remarcabil, dedicat Zilei Culturii Naționale. Sub bagheta renumitului dirijor Gian Luigi Zampieri, un artist italian care a transformat România în patria sa, Orchestra Filarmonicii Brașov și David Balogh Trio vor prezenta un program inedit ce explorează frumusețea jazzului românesc, ne-a precizat Iosif Trif, PR al Filarmonicii. Publicul va fi purtat printr-o călătorie muzicală ce include reinterpretări în stil jazz ale unor piese emblematice din muzica românească, de la cânturi transilvănene până la compoziții consacrate. Melodiile îndrăgite, printre care lucrări precum ”Călare”, ”Iubirea noastră-i o vioară”, ”Inimă, nu fi de piatră” și alte lucrări îmbogățite prin aranjamente inovatoare, vor transforma această seară într-o experiență de neuitat.
Dirijorul italian Gian Luigi Zampieri
Pentru cei care doresc să prelungească atmosfera de Sărbătoare, pe 16 ianuarie, la ora 19.00, Sala Mare a Filarmonicii brașovene va găzdui un Concert simfonic de excepție. Sub conducerea aceluiași dirijor Gian Luigi Zampieri va performa tânărul violoncelist Ștefan Cazacu, iar programul va cuprinde lucrări de Dmitri Șostakovici, Johannes Brahms, Antonin Dvořák, Christoph Willibald Gluck, Aram Haciaturian, Ottorino Respighi și Bedřich Smetana. Cu acest prilej publicul va avea ocazia să asculte în primă audiție la Brașov compoziția „Non nobis, Domine”, semnată de Gian Luigi Zampieri.
…Așadar, o suită de evenimente memorabile dedicate memoriei „Luceafărului” poeziei românești. Audiție plăcută!
Horia C. Deliu
