Data de 30 noiembrie reprezintă una dintre cele mai importante Sărbători religioase. Anul acesta în ziua de vineri urmează a fi praznuit Sf. Apostol Andrei, considerat Ocrotitorul României, fiindcă a creştinat locuitorii de pe meleagurile noastre. În mod oficial data amintită a fost declarată zi nelucrătoare, deci va fi o mini vacanţă, marcată de două evenimente cu încărcătură emoţională extraordinară, pe 1 Decembrie urmând a fi cinstit Centenarul Marii Uniri.
Moș Andrei
În popor această zi mai poartă numele de Moş Andrei sau Sântandrei. Să precizăm în cele ce urmează câteva date referitoare la importantul personaj biblic pe care-l omagiem. Sf. Apostol Andrei a fost fiul lui
Iona, din Galileea (adică din „Ținutul neamurilor”) şi fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Iisus Hristos. În tinereţe amândoi s-au îndeletnicit cu pescuitul, devenind mai târziu ucenici ai Mântuitorului, martori ai faptelor Sale minunate.
Conform izvoarelor religioase ce ne-au parvenit din cele vremuri, se spune că în urma săvârşirii minunii de Înalţare la Cer a lui Iisus şi după perioada Cincizecimii, Apostolii au tras la sorţi încotro să se îndrepte spre a propăvădui noua credinţă.
Sfântului Andrei i-a fost hărăzit să purceadă spre Bizantia, Tracia şi Macedonia, poposind și în ţinuturile de la ţărmul Mării Negre. Aşa a ajuns pe malurile Fluviului Danubius, rămânând o vreme în Dobrogea noastră, iar după aceea a trecut mai departe în Crimeia. Există și acum Peștera în care se spune că ar fi locuit în Dobrogea, loc de pelerinaj și închinăciune.
Nu a avut o misiune religioasă deloc uşoară, ducând un trai plin de privaţiuni și de provocări. Le-a biruit pe toate graţie credinţei întru Hristos, reuşind să convingă multă lume să-i urmeze sfaturile şi pildele, oamenii simpli numindu-l colocvial Moș Andrei. Era un Apostol blând şi smerit, dar hotărât în a-şi susţine convingerile religioase, ca atare autorităţile i-au hărăzit un sfârşit cumplit Sf. Andrei, fiind răstignit cu capul… în jos, pe o cruce în formă de X, care îi poartă numele, cunoscută mai ales de cei care lucrează în domeniul feroviar.
„Cel Viteaz”
Prenumele Andrei este răspândit în întreaga lume. El derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „Cel Viteaz” şi reprezintă un apelativ popular inclusiv la noi în ţară. Conform datelor oficiale, în România trăiesc peste 660.000 de concetăţeni ce se numesc astfel, din care circa 336.000 sunt bărbaţi. Majoritatea lor au prenumele Andrei, existând variantele Andreiu, Andruţa, Andrieş, Andreas, Andraş ori mai rar Andreeas. De asemenea, statisticile existente la nivel naţional arată că în jur de 279.147 dintre românce poarta numele de Andreea şi Andra.
Aşadar, stimaţi prieteni, nu uitaţi ca vineri să vă felicitaţi rudele, amicii, colegii, cunoştinţele ce se numesc astfel.
Cu chefurile este mai complicat, fiindcă ne aflăm în Postul Crăciunului, aşa încât credincioşii trebuie să respecte codul alimentar recomandat de normele religioase, fiind un regim de austeritate autoimpus. Oricum, le adresăm felicitări sărbătoriţilor şi le urăm „La Mulți Ani!” și toate cele bune!
Datini și superstiţii
Cum spuneam la început, zilei de 30 noiembrie i se mai spune în popor Sântandrei sau Moş Andrei. Există numeroase obiceiuri legate de importantul eveniment la care ne referim.
Pe vremuri exista superstiţia potrivit căreia în noaptea de Sântandrei strigoii dau năvală şi bântuie pe la casele celor necredincioşi. Pentru a-i alunga se puneau funii de usturoi deasupra uşii de la intrare. Din relatările unor bătrâni de prin satele româneşti ale judeţului Covasna, cu care am stat de vorbă de-a lungul anilor, cum ar fi de exemplu nenea Vasile Bularca din Sărămaş, am reţinut că respectivele făpturi supranaturale îşi făceau, chipurile, apariţia numai noaptea, strecurându-se ca nişte umbre pe lângă ziduri, pentru a băga spaima în oamenii răi la suflet.
În prezent s-au exploatat în chip comercial aceste mituri populare naive, apărând felurite simboluri legate de temă, cum ar fi măşti fioroase, veşminte horror, obiecte de artizanat, chiar dovleci sculptaţi pentru a avea o înfăţişare cât mai ciudată şi alte kitsch-uri.
Am întâlnit o datină interesantă în Floroaia, dar ea se regăseşte în multe alte localităţi din judeţ şi din ţară. În dimineaţa zilei de Sântandrei, unele gospodine merg în grădină şi rup câteva crenguţe de la pomii roditori, oferind câte o mlădiţă fiecărui membru al familiei, care o pune la păstrare într-o cană de lut. Apa din cană trebuie schimbată în fiecare zi. Acela căre va găsi, în Ajun de Crăciun, rămurica înflorită, va fi sănătos şi norocos în anul următor. De aici şi refrenul colindelor, care vorbeşte de „Flori dalbe de măr”…
Cum spuneam, sărbătorii i se mai spune şi Moş Andrei. Este un „moş” urmat de alţi patru, la fel de importanţi: Nicolae, Crăciun, Vasile şi Ion. Aceste denumiri sunt legate de perioada iernii, când Soarele nu mai are putere ca în restul anului, fiind bătrân şi ostenit.
„Răzbunarea” necuvântătoarelor
Pe vremuri mai exista şi o altă superstiţie, care zicea că de Moș Andrei vitele din bătătură „prind glas” şi-şi spun păsurile unele altora. Cele mulţumite de felul în care erau tratate, hrănite, adăpate îl lăudau pe proprietar, cele neglijate – dimpotrivă, îl huleau. Numai că stăpânii lor nu avea voie să le asculte.
Totuşi, gospodarul îşi dădea seama dacă este iubit sau nu după modul în care se comportau necuvântătoarele: cică stăpânul neglijent, zgârcit, hain era lovit „din greşeală” cu copita şi îmbrâncit în staul de vreo vită care dorea să se răzbune…
Patron al pescarilor
Să mai menționăm că Sfântul Apostol Andrei este patron al pescarilor. De aceea, este dezlegare la pește. Închinătorii consideră că în Ajunul Săbătorii de Sf. Andrei se ridică în mod simbolic bariera dintre Lumea pământeană, şi cea de Dincolo, oferindu-le celor credincioși posibilitatea realizării unor previziuni pentru anul care vine.
În unele sate, precum Băcel şi Iarăş, în ziua cu pricina era obiceiul ca gospodarii să nu măture curtea şi nici să nu arunce nimic de prisos la gunoi. Altminteri, veneau… lupii noaptea şi le atacau animalele din grajd!! De asemenea, se credea că apar şi duhurile malefice pentru a fura „mana” vacilor, a lua minţile oamenilor necredincioşi şi făţarnici, dar şi a împuţina rodul ogoarelor.
Unii săteni mai fricoşi evitau să iasă din casă după ce înnopta, punând usturoi un numai la uşi, ci şi la ferestre. Totodată, întorceau vasele cu… gura în jos!?
Urări în prag de Centenar
Nu ne rămâne la finalul articolului decât să le urăm încă o dată celor ce poartă acest sfânt prenume multă sănătate, îndemnându-i să cinstească aşa cum se cuvine Sărbătoarea de Sântandrei, aducând un omagiu Sfântului Apostol – Ocrotitorul României, patria noastră dragă, al cărei popor va sărbători pe 1 Decembrie 2018 Centenarul Marii Uniri.
Horia C. Deliu
