Duminică, 14 iulie, în localitatea covăsneană Zăbala are loc „Sintilia”, tradiționala sărbătoare ce reînvie vechile obiceiuri ale păstorilor din zonă. Se va deschide din nou „lada de zestre” de suflet, lăsate de străbuni, și comori de preț – tradiții, port popular, cânt și joc, promovate cu foc – vor fi, din nou, în Poiana Sintiliei.
Evenimentul ajunge în acest an la a zecea ediție, organizator principal fiind, ca și până acum, Asociația Cultural –Creștină „Căciula” din Zăbala. Și pentru că e bine ca „totdeauna lucrul tău, să-l începi cu Dumnezeu”, oamenii se vor strânge la biserica ortodoxă din localitate, pentru a participa la Sfânta Liturghie. Apoi, cei prezenți vor pleca spre Poiana Sintiliei, unde vor fi prezentate activități și produse locale, dar și obiceiuri legate de nuntă, specifice zonei, spectacole folclorice, programul propunându-și să aducă în contemporaneitate Sîntiliile de altădată.
Interpreți, ansambluri folclorice şi grupuri de păstrători de tradiţii şi obiceiuri populare locale, dar și din țară vor susține spectacole, duminică, pe scena din Poiană.
„Sintilia Zăbălenilor 2019 este continuatoarea vechilor obiceiuri ale românilor, strâns legată de sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie, acesta fiind și hramul bisericii ortodoxe din localitatea Zăbala. Ne vom strânge cu toții în Poiana Sintiliei, vom avea bucate tradiționale precum pastramă, bulz, plăcinte pregătite de localnici. Alaiul va pleca de la biserică, după slujbă, la ora 11.30, cu oameni îmbrăcați cu costume tradiționale, spre poiană. După sosirea în poiană, se va recrea o parte din nunta tradițională cu obiceiurile <<bărbieritul mirelui>> și <<cerutul miresei>>, urmate apoi de reprezentații ale formațiilor de dansuri <<Junii Covăsneni>> și <<Românașul>>, formației de fluierași <<Mugurașul>>, Corul Bărbătesc din Voinești/Covasna, Alexandru Baciu, George Burnichi, Alina Pinca, Robert Târnăveanu și Răzvan Năstăsescu. Suntem bucuroși de oaspeți pe care îi vom primi cu brațele deschise la sărbătoarea noastră de suflet. Îi așteptăm să ne prindem în hore, jiene și sârbe în Poiana Sintiliei.”- a declarat, ieri, Liviu Boc, membru al Asociației cultural creștine „Căciula” din Zăbala.
Asociația Cultural – Creștină „Căciula” din Zăbala s-a constituit cu ani în urmă, având ca scop susținerea comunității românești, a bisericii din localitate și păstrarea și promovarea tradițiilor și valorilor românești.
„Sintilia” este legată de vremurile când, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie, ciobanii coborau de la munte pentru a-şi găsi nevastă.
În volumul său „Sântilia: străvechi obicei pastoral românesc”, apărut la editura „Eurocarpatica”, în Sfântu Gheorghe, în 2014, prof. Florentina Teacă, din Covasna, arăta că astfel de manifestări populare, cunoscute și sub denumirea de „nedei”, „târguri de fete” sau „târguri de două țări”, se regăsesc în calendarul pastoral la miezul verii, „acolo unde patronează Sântilie, un adevărat Helios pentru plaiurile carpatice”, Sântilie fiind celebrat în 20 iulie. Potrivit autoarei, în vechime (ca și astăzi, de altfel), Sântilia era așteptată de toată lumea, pentru că „de la urcarea oilor la munte și până la Sântilie, pastorul nu cobora de la munte și nu trebuia să vadă trup de femeie, pentru că altfel mergea tare rău treaba la stână. Prof. Florentina Teacă arată, în volumul său, că soțiile păstorilor puteau urca la stână doar în preajma zilei de Sântilie, pentru tunderea mieilor. „După o viață grea, în permanent luptă cu sălbăticiunile pădurii și vitregiile naturii, izolați de cei dragi, de biserică, de sat, venea Sântilia, ziua când urca lumea la păstori.” (apud. Florentina Teacă, pp.49-52).
În județul Covasna, astfel de manifestări au loc anual. Despre originile și semnificația acestei Sintiliilor, dr. Ioan Lăcătușu, arhivist, ne declara, cu ocazia unei astfel de manifestări că: „Sintilia este o sărbătoare, un punct de referință, o sărbătoare pierdută în negura vremurilor, o sărbătoare deopotrivă românească, creștinească, o sărbătoare cu impact deosebit asupra comunităților locale, o sărbătoare care asigura legătura ciobanului cu Dumnezeu și cu comunitatea locală, o sărbătoare care merită continuată.”
Domnia sa amintea, atunci, că: „După cum este cunoscut, una dintre ocupațiile de bază ale românilor din Arcul intracarpatic, respectiv din Curbura interioară a Carpaților, a românilor din Brețcu, Zăbala, Covasna, Zagon, Întorsura, din cele mai vechi timpuri, a fost păstoritul, respectiv păstoritul transhumant (…) Oierii covăsneni, brețcani, zăbăleni, erau proprietari de turme deosebite. Oieritul a fost o ocupație de bază, și atunci. (…) Iarna, neexistând condiții – furajele corespunzătoare, ei practicau transhumanța și astfel, plecau cu oile în transhumanță, peste munți, în Dobrogea și până în Caucaz au ajuns. Sute de ani, acest pășunat de o parte și de alta a Carpaților, a însemnat și o modalitate de păstra unitatea românilor, tradițiile, limba (…). Bineînțeles, fiind plecați atâta timp cu turmele la păscut, ei aveau o legătură strânsă cu comunitatea locală, comunitate în care se prelucrau produsele, în care își creșteau copiii. Și atunci, se organiza, în vechime, de Sfântul Ilie, această venire a lor acasă, care era un întreg ritual; se desfășura pe parcursul a minimum trei zile; instituția principală era biserica, ei veneau, se spovedeau, participau la Sfânta Liturghie și se organiza această petrecere populară, care avea, printre altele, un obiectiv principal, găsirea mireselor, sau întemeierea viitoarelor familii.”
Cei ce doresc să simtă o frântură de istorie vie, iubitori ai tradițiilor românești, sunt așteptați duminică, în Poiana Sintiliei din Zăbala.
Ana Ciorici COSTACHE
