Compozitorul Eduard Caudella s-a născut la Iaşi, la 22 mai 1841, tatăl său fiind Francisc Caudella, compozitor şi profesor. A studiat mai întâi la Scheia şi Iaşi, între 1850-1853, vioară şi teorie-solfegii.
Şi-a continuat studiile de vioară, armonie şi pian, la Berlin (1853-1857), Paris (1857-1858) şi Frankfurt-pe-Main (1860-1861), potrivit dicţionarului „Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi” de Viorel Cosma (Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970).
A fost violonist al Curţii lui Alexandru Ioan Cuza, între 1861-1864, profesor de vioară (1861-1901), de orchestră şi director (1893-1901) la Conservatorul din Iaşi.
De asemenea, a fost dirijor al Teatrului Naţional din Iaşi (1861-1875), al Trupei germane de teatru din Iaşi (1868-1870) şi al Operei italiene din Iaşi (1870-1874), precum şi profesor de estetică muzicală la Universitatea din Iaşi (1875-1877).
Violonist concertist, Eduard Caudella a susţinut o deosebită activitate artistică în ţară şi peste hotare, în ţări precum Franţa, Germania, Rusia.
A scris studii, articole, recenzii, amintiri, pamflete, în: „Muzica”, „Revista muzicală şi teatrală”, „Curierul artelor”, „Izvoraşul”, „Arta română” etc. A cules, a prelucrat şi a publicat cântece populare.
A predat lecţii particulare de vioară, pian şi compoziţie, printre cei cărora le-a fost profesor numărându-se şi George Enescu. Astfel, în copilărie, George Enescu a început să studieze sub îndrumarea lui Eduard Caudella, profesor la Conservatorul din Iaşi, şi tot la sfatul acestuia George Enescu s-a înscris şi a studiat la Conservatorul de Muzică din Viena (1888-1894).
Eduard Caudella a condus formaţii de muzică de cameră din Iaşi, a revigorat activitatea orchestrei Conservatorului, prezentând concerte de popularizare a creaţiei clasice universale.
Unul dintre cei mai remarcabili compozitori români de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Eduard Caudella a abordat numeroase forme şi genuri muzicale, remarcându-se în special în domeniul teatrului muzical. A compus, astfel, vodeviluri, operete, opere comice, muzică simfonică, muzică de cameră, muzică corală, concerte pentru vioară şi orchestră, lieduri etc. Amintim dintre compoziţiile sale: ”Petru Rareş”, ”Harţă răzeşul”, ”Olteanca”, ”Hatmanul Baltag”, ”Fata răzeşului”, ”Traian şi Dochia”, ”Amintiri din Carpaţi” etc.
A murit la Iaşi, la 15 aprilie 1924. AGERPRES/(Documentare – Ruxandra Bratu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto: clasic.radio
