„Obişnuiam să venim aici cu tatăl meu, de 15 martie, să depunem flori. Au fost situaţii când ne temeam că vom avea probleme, dar tatăl meu continua totuşi să vină” – acestea au fost cuvintele pe care le-a şoptit nepotului său o doamnă în vârstă, la monumentul de la Eresteghin. Cu ocazia manifestaţiei consacrate aniversării a 200 de ani de la naşterea lui Gábor Áron, a fost ridicat un stâlp funerar de lemn sculptat în memoria meşterului turnător de tunuri.
Joi, 31 iulie a.c., evenimentul de comemorare a cuprins un program festiv bogat: după poezia recitată de Majos Zoltán jr., a urmat discursul de salut rostit de Papp Zsolt, preot reformat din Eresteghin. Acesta a arătat că acele figuri istorice care păreau, la momentul respectiv, a fi fără mijloace şi într-o situaţie defavorabilă, situaţie în care a fost şi Gábor Áron, deseori au răsturnat calculele hârtiei şi cu eroismul şi ingeniozitatea lor i-au făcut de ruşine pe cei puternici.
Lukács Bence, consul al Consulatului General al Ungariei la Miercurea Ciuc, a subliniat: credinţa în patrie a fost cea care i-a dat puterea meşterului secui, turnător de tunuri, să pună în aplicare acţiunile pe care le-a înfăptuit în timpul luptei de libertate.
„Mulţumiri locuitorilor din Eresteghin care, timp de 165 de ani, au avut grijă de monument şi l-au protejat.(…) Eeste de datoria mea să mulţumesc acestor oameni pentru că ei ne întăresc credinţa şi angajamentul nostru. Aşa s-a întâmplat şi în 1848/49, de aceea suntem cu toţii foarte legaţi şi în prezent de Gábor Áron – a declarat Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, în discursul rostit cu această ocazie.
De această dată muzica de fanfară a fost asigurată de oaspeţii sosiţi din Ungaria, respectiv Fanfara de la Mátyásföld, din sectorul XIV Budapesta. De asemenea, această fanfară a realizat şi acompaniamentul muzical în timpul ceremoniei de depunere a coroanelor de flori. După binecuvântarea dată de protopopul Diecezei reformate Kézdi-Orbai, Balogh Zoltán, corul de copii de la Szentegyháza a susţinut un scurt concert, după care Ruszka Sándor a cântat la chitară. În discursul rostit, Balázs Antal, meşter sculptor în lemn, a spus, parafrazând pe scriitorul Sombori Sándor: pe vremuri, secuii care au trecut pe la monumentul de la Eresteghin şi-au ridicat pălăriile, şi-au scos căciulile în semn de respect faţă de memoria lui Gábor Áron, chiar dacă şuiera vântul geros Nemira.
