La Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, a apărut recent volumul Sita Buzăului în timpul Războiului Reîntregirii Țării 1914-1919, sub semnătura prof. Corina Sporea-Bărăgan, cu o prefață de dr. Ioan Lăcătușu și un Cuvânt înainteredactat de Nicolae Stoica, primarul comunei Sita Buzăului. Volumul face parte din proiectele dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, incluse în programul Comitetului județean de coordonare, sprijinire și monitorizare a acestor manifestări, constituit pe lângă Instituţia Prefectului – Judeţul Covasna. În acest context, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, instituție care funcționează sub egida Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, editurile Eurocarpatica și Grai Românesc, împreună cu celelalte instituții și asociații culturale din județ, au realizat mai multe proiecte cultural-științifice, din rândul cărora menționăm: volumele apărute în colecția Centenarul Marii Uniri, studii, articole și expoziții documentare, sesiuni de comunicări științifice, simpozioane, dezbateri, lansări și prezentări de cărți și manifestări cultural-științifice. În acest sens, se înscriu și proiecte precum organizarea și desfășurarea Marșului Centenarului Marii Uniri Vâlcele Alba Iulia organizat de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și Asociația „Voievozii Munților”, cu sprijinul Instituției Prefectului – Județul Covasna, Monumentul Comemorativ pentru Eroii din Războiul Reîntregirii Țării, ridicat pe locul luptelor din anul 1916, la împlinirea unui veac, și bustul domnitorului Mihai Viteazul amplasat în fața școlii din comuna Vama Buzăului, monumente realizate de Despărțământul ASTRA Buzăul Ardelean – Cercul Cultural„Constantin Sporea” din Vama Buzăului, în colaborare cu Primăria comunei Vama Buzăului. Primăria orașului Întorsura Buzăului a ridicat bustul preotului Gheorghe Cerbu, participant la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, iar Primăria orașului Covasna a înălțat Grupul Statuar al Regelui Ferdinand I, Reginei Maria, alături de Iuliu Maniu și Ion I.C. Brătianu.

Din inițiativa Despărțământului ASTRA Buzăul Ardelean și a Primăriei comunei Sita Buzăului, primar, Nicolae Stoica, vede acum lumina tiparului lucrarea Sita Buzăului în timpul Războiului Reîntregirii Țării 1914-1919, sub semnătura prof. Corina Sporea-Bărăgan. Autoarea, fiică a meleagurilor Buzăului Ardelean, profesor de istorie și neobosit cercetător al istoriei locale, este autoarea volumelor Cronica învățământului din Vama Buzăului (2012), Preoți și învățători din Buzăul Ardelean, implicați în făurirea României Mari (2013), Primarii comunei Vama Buzăului (2014), redactor-șef al revistei ASTRA Buzăul Ardelean, organizatoare a mai multor simpozioane pe teme de istorie locală și regională, precum și autoare a numeroase articole și studii de istorie locală și regională, inițiatoarea ridicării unor monumente dedicate eroilor neamului și domnitorului Mihai Viteazul și a unor plăci memoriale, toate consemnate în volumul omagial Profesioniștii noștri 24. Istoricul Corina Sporea-Bărăgan model de dăruire în slujba comunității. La rândul său, primarul comunei Sita Buzăului, Nicolae Stoica, este cunoscut nu numai ca un bun manager în gospodărirea comunei, dar și ca un sprijinitor constant al proiectelor civice, educative, spirituale și culturale, care au ca scop păstrarea și afirmarea patrimoniului și valorilor românești, moștenite din străbuni.

Prezenta lucrare introduce în circuitul științific unele informații inedite referitoare la desfășurarea evenimentelor din Primul Război Mondial, cu accentul pe momentul intrării Armatei Române în Transilvania, prin pasul Buzăului, desfășurarea luptelor în zonă și consecințele acestora asupra populației locale, starea de spirit a ostașilor români în acele momente istorice, dar și cea a sătenilor din Sita Buzăului și satele din împrejurimi, descrierea situației în care s-a aflat localitatea, la terminarea luptelor, comportamentul administrației și armatei maghiare, în timpul războiului, dar mai ales înainte de începerea luptelor pe teritoriul comunei (1914-1916) și după retragerea Armatei Române din Transilvania (1916-1918). Volumul de față umple un gol existent în istoriografia locală, completând în mod fericit informațiile din această perioadă, cuprinse în excelenta monografie a localității Poiana Sărată, intitulată Poiana Sărată un sat românesc din Carpați, în vâltoarea istoriei (2017), autor ing. Ciprian Hugianu, precum și în monografiile localităților Ariniși Iarăș, semnate de Constantin Aitean-Taus; Mărcuș, autor Ioan Stoica; Subcetate, de Doina și Vasile Dobreanu; Făgețel, de Ioan D. Bucur; Vidacut, de Constantin Costea; Livezi, de Dorina Drăghici-Moraru; Vâlcele, de Nicolae Moldovan; Toplița, de Ilie Șandru, Traian Dușa, Costel Cristian Lazăr; Bilbor, de Vasile Stan; Tulgheș, de Ilie Șandru; Voșlobeni, de Ioan Vița (a se vedea Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita, de Ioan Lăcătușu și Erich-Mihail Broanăr, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2014).

Cartea redă un „eșantion” din luptele desfășurate în Războiul de Reîntregire a Țării, în localitățile din curbura interioară a Carpaților. Cunoscând ceea ce s-a întâmplat, în acele momente istorice, în această parte de țară, prin extrapolare putem înțelege mai bine desfășurarea evenimentelor în întreg spațiul românesc, și, în mod deosebit, în localitățile din Transilvania. De remarcat valoarea de excepție a informațiilor cuprinse în jurnalele de front, memorii, manuscrise, corespondența privată și cu administrația publică locală și centrală. Din acest punct de vedere, volumul de față poate constitui o lecție din viitorul manual de Istorie a românilor din județele Covasna și Harghita. Lucrarea Sita Buzăului în timpul Războiului Reîntregirii Țării 1914-1919 începe cu un „scurt istoric al comunei Sita Buzăului”, în care sunt prezentate, succint, informații despre existența și dăinuirea așezării din cele mai vechi timpuri, atestarea documentară a localității, dezvoltarea acesteia în strânsă legătură cu celelalte așezări românești din Buzăul Ardelean, evoluția demografică, principalele instituții identitare – biserică, școală, asociații culturale, personalități laice și bisericești, legăturile cu românii de peste Carpați, studiile și lucrările apărute referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea localității Sita Buzăului ș.a.

Capitolul II, intitulat Locuitorii din Sita Buzăului în timpul Marelui Război 1914-1919, cuprinde subcapitolele Înăsprirea represiunii autorităților și amploarea acțiunilor împotriva administrației maghiare în timpul neutralității României, între anii 1914-1918; Acțiunile Armatei Române în Sita Buzăului între august-noiembrie 1916 și Agresiunile suferite de locuitorii din Sita Buzăului, între 1916-1918. În subcapitolul Înăsprirea represiunii autorităților și amploarea acțiunilor împotriva administrației maghiare în timpul neutralității României, între anii 1914-1918, este relatat cunoscutul proces de spionaj în care au fost implicați, din inițiativa guvernului maghiar, majoritatea preoților din localitățile românești situate în curbura interioară a Carpaților, pedepsele și suferințele celor condamnați în acest pseudo-proces, precum și pedepsele drastice aplicate dezertorilor români din armata austro-ungară. Faptul că autoritățile publice locale maghiare conștientizau consecințele existenței unei comunități românești numeroase la granița cu România rezultă și dintr-un document redactat de comitele comitatului Treiscaune, în 24 iulie 1916 și adresat Comandamentului militar regal și imperial din Sibiu, document în care se comunică faptul că „în caz de alarmă sau evacuare, pentru menținerea liniștii și ordinii publice, are nevoie de două batalioane de soldați pe teritoriul județului. Deoarece județul se învecinează cu România, și în județ sunt mulți etnici români, de a căror comportare nu poate răspunde, este necesar ca în interesul evitării unor tulburări și dezordini să se dirijeze acești soldați ceruți. Se știe că în caz de alarmă sau evacuare, atât în județ cât și în reședința de județ, agitația populației este foarte mare, iar ordinea se poate menține doar cu ajutorul forțelor de ordine”. Subcapitolul Acțiunile Armatei Române în Sita Buzăului între august-noiembrie 1916 conține numeroase informații inedite, care reușesc să redea, pe deoparte, desfășurarea cronologică a evenimentelor referitoare la intrarea Armatei Române în Transilvania, în august 1916, prin trecătoarea Crasna și, pe de altă parte, bucuria imensă și primirea entuziastă a ostașilor români de către frații lor ardeleni din Depresiunea Întorsurii Buzăului. Este dovada cea mai convingătoare a faptului că deviza „Treceți batalioane române Carpații” a avut o acoperire reală de mare profunzime și că munții Carpați nu ne-au despărțit niciodată, indiferent de configurația granițelor vremelnice.

După retragerea Armatei Române din Transilvania, în toamna anului 1916, au început agresiunile suferite de locuitorii din Sita Buzăului, între anii 1916-1918. Cel mai mult au avut de suferit cei care au fraternizat cu Armata Română, inclusiv soțiile celor care s-au refugiat la frații de peste munți. Frica, teroarea, agresiunile, practicate curent de autoritățile maghiare față de românii din Buzăul Ardelean, rămân ca o filă neagră, o traumă adâncă, în istoria conviețuirii interetnice româno-maghiare. Toate aceste drame s-au transmis din generație în generație și, chiar dacă puține s-au păstrat sub formă scrisă, ele fac parte din mentalul colectiv local și stau la baza respectului pe care îl poartă românii din Depresiunea Întorsurii Buzăului înaintașilor, tuturor celor care s-au jertfit pentru independența și suveranitatea țării, dar și a demersurilor de respingere categorică a proiectelor separatiste și de obținere a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic.

Autoarea, o foarte bună cunoscătoare a istoriei Depresiunii Buzăului Ardelean, în capitolul III, intitulat Împlinirea visului secular de libertate și unire cu frații români, pe baza izvoarelor edite și a documentelor inedite, a redactat o sinteză a acestui moment astral din istoria României, integrând desfășurarea evenimentelor din Sita Buzăului și localitățile din împrejurimi, în contextul desfășurării acestora în Transilvania și la nivel național. În lucrare sunt redate, în facsimil, documente ale Unirii, întocmite pe plan local (procese verbale, credenționale, Hotărârea noastră, protocoale etc.) referitoare la alegerea Consiliului Național Român Local și a delegațiilor la Marea Adunare Populară de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918 sau la Gărzile Naționale Române. Este impresionantă capacitatea de organizare a acțiunilor stabilite, participarea întregii obști sătești (234 de poziții, în frunte cu preotul paroh Ioan Minia) atât la alegerea noilor instanțe conducătoare, cât și la oferirea de donații pentru cheltuielile publice necesare, cum ar fi cumpărarea unui steag național și emblemele gardiștilor. De fapt, un subcapitol distinct este dedicat constituirii și activității Gărzii Naționale din Sita Buzăului, formată din 23 de gardiști. Și acest episod dovedește capacitatea de autoorganizare comunitară a românilor din Sita Buzăului, implicarea responsabilă a gardiștilor în asigurarea ordinii și liniștii publice, în condițiile vidului de putere creat după retragerea administrației maghiare și până la instalarea administrației românești.

Capitolul Pagubele suferite de siteni în timpul războiului este, de asemenea, redactat pe bază de documente. Este cunoscut faptul că toate războaiele aduc pierderi de vieți omenești, boli, suferințe, jafuri, distrugeri materiale și culturale, ale comunităților și ale populației civile. În lucrarea de față este surprinsă, pe bază de documente, capacitatea statului român de gestionare corespunzătoare a acestei probleme ce afecta o mare parte din populația țării întregite, dar și dimensiunea sacrificiului făcut de locuitorii zonei, maximalizat și de situarea localității la vechea graniță cu România și de-a lungul drumului ce face legătura între cele două provincii istorice românești. Încă din timpul Consiliului Dirigent a fost conceput sistemul de înregistrare, evidență și cuantificare a pagubelor, reușindu-se astfel ca finalizarea centralizării și transmiterea „foilor despre pagubele locuitorilor din comuna Buzăul Ardelean” către Prefectura județului Treiscaune, să fie realizată în 28 martie 1920. Pentru exemplificare sunt redate unele declarații și tabele de pagube, în detaliu. În alte memorii sunt prezentate atât pagubele, cât și împrejurările în care acestea s-au produs, majoritatea redând adevărate drame umane care au distrus destine, tineri și bătrâni, femei și copiii, familii întregi.

În final, în capitolul În loc de concluzii, prin informații sintetice și convingătoare, este redată capacitatea comunității românești din Sita Buzăului de a renaște ca „pasărea Phoenix” din propria cenușă și de a deveni una din comunele fruntașe ale județului Covasna. Cu toate evoluțiile sinuoase ale regimurilor politice, în cei 100 de ani care au trecut de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, românii din Sita Buzăului și-au construit și reconstruit instituțiile identitare fundamentale, și-au orânduit viața cotidiană după principiile moralei creștine strămoșești, în jurul bisericii ortodoxe, a școlii și instituțiilor de cultură din localitate, și-au întemeiat familii numeroase, dând țării cetățeni destoinici și multe personalități care s-au afirmat în domeniul culturii, învățământului, economiei, administrației etc.

În Cuvântul înainte semnat de primarul comunei, Nicolae Stoica,intitulat Sita Buzăului – o „vatră vie” cu trecut, prezent și viitor, printre altele, vrednicul edil al localității afirmă: Timpul nedrept și imposibil în veșnicia sa a așternut adeseori uitarea peste numele bărbaților din Sita Buzăului care, în urmă cu o sută de ani, au lăsat acasă vetrele aprinse, femeile, copiii, părinții, animalele și plugurile și au plecat să lupte pe frontul Primului Război Mondial, sperând că neamul nostru va avea un viitor mai bun.Timpul nu a așternut uitarea și peste numele celor aproape 150 de oameni din Sita Buzăului care, alături de românii din întreaga Transilvanie, au subscris la actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, contribuind la întregirea Românei Mari. Alături de siteanul Nicolae Cristea și de învățătorul Nicolae Russu, reprezentanți ai românilor din Cercul electoral Sfântu Gheorghe, care au făcut parte și din Marele Sfat Național – organ provizoriu al puterii de Stat din Transilvania, ales de adunarea de la Alba Iulia în data de 2 decembrie 1918, numele lor va rămâne, veșnic, în istoria neamului românesc, iar focul încă viu din vetrele satelor noastre dovedește că jertfele și eforturile lor nu au fost în zadar.După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, localitatea Sita Buzăului a cunoscut o dezvoltare ascendentă, deși „zbaterea” între trecut și viitor nu a fost ferită de provocări.Într-o lume în permanentă schimbare, comuna Sita Buzăului a reușit să țină pasul cu civilizația și tendințele lumii moderne, dar, în același timp, a reușit să reziste și să-și păstreze atașamentul fată de credința, valorile morale și spirituale, tradițiile și obiceiurile strămoșești, față de moștenirea lăsată de înaintași.Locuitorii comunei noastre au depășit toate greutățile vremurilor, caracterizându-i hărnicia, demnitatea de român, dragostea de pământul natal, dar, mai ales, credința și speranța în Dumnezeu, având buni și prețioși preoți parohi, învățători care le-au îndrumat și vegheat destinul. Și totul a gravitat în jurul celor două instituții vitale: Biserica și Școala. (…) Azi Sita Buzăului are mulți „fii ai satului” profesori, doctori, învățători, preoți, ingineri, tehnicieni, muncitori care au făcut și fac cinste localității, atât în țară, cât și în străinătate.Alături de Biserică și Școală, un loc de frunte în activitatea culturală a comunității o au Căminele Culturale, construite între anii 1948-1970 prin contribuții voluntare, la Zăbrătău, Ciumernic și Sita Buzăului.Cele trei instituții, susținute de autoritățile locale, coordonează bogate evenimente culturale, unele deja cu o îndelungată tradiție la nivelul zonei.Astfel se evidențiază „Șezătoarea la români”, Festivalul de colinde „Crăciunul la Români”, Zilele comunei – „De la moșii noștri”, Ziua Eroilor, Hramul Mănăstirii „Schimbarea la Fată” – 6 August, Hramul Bisericii Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” – 15 August, Ziua Națională a României – manifestări culturale – 1 Decembrie. Toate aceste acțiuni culturale au menirea să păstreze și să promoveze limba, cultura, tradițiile și obiceiurile românești.

În timp ce unele așezări rurale dispar încet-încet, părăsite de locuitori, iar altele se transformă în așezări urbane, comuna Sita Buzăului a reușit să-și creeze propria identitate pe un filon autentic românesc, dintre cele mai importante valori transmise din generație în generație fiind sentimentul apartenenței la această comunitate. În ciuda piedicilor și a pierderilor umane, comunitatea a rezistat, devenind astăzi una dintre cele mai prospere comune din județul Covasna. Acum, la o sută de ani de la Marea Unire, avem parte de noi provocări – să menținem în continuare focul viu în vetrele părintești, să ne păstrăm copiii în jurul lor, să-i ajutăm să evolueze și să se emancipeze, învățându-i, totodată, să își iubească pământul natal, să nu se dezrădăcineze, pentru a nu ne pierde identitatea, urmând pilda concetățenilor noștri participanți la Marea Adunare de la Alba Iulia, care în urmă cu un veac au pus umărul la reîntregirea pentru totdeauna a neamului românesc. Până la apariția monografiei comunei Sita Buzăului salutăm editarea volumului Sita Buzăului în timpul Războiului Reîntregirii Ţării 1914-1919, purtând semnătura cercetătoarei Corina Bărăgan-Sporea, lucrare care prezintă generațiilor actuale și viitoare un episod din evenimentele dramatice care au prefațat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, marile pierderi umane și materiale suferite de locuitorii comunei noastre în timpul războiului pentru Reîntregirea Țării.”

La rândul ei, prof. Corina Sporea-Bărăgan, în Cuvântul autoarei, ține să precizeze: „Studiul de față se înscrie în lucrările dedicate Centenarului Marii Uniri, având ca scop cunoașterea și popularizarea evenimentelor care au dus la realizarea României Mari. Cercetarea noastră este pe linia misiunii Asociațiunii ASTRA, de răspândire a informațiilor istorice despre faptele eroice ale poporului nostru, încununate de victoria mult visată de unire a tuturor românilor, într-un singur stat românesc, independent. Localitatea Sita Buzăului este una din multele localități ardelene care au suportat toată gama de nelegiuiri și opresiuni ale stăpânirii străine și greutăți ale războiului. Cunoscând faptele petrecute cu un veac în urmă în localitatea Sita Buzăului, era necesar ca generația de azi să le cunoască și să aducă prinosul de recunoștință, celor care cu mari jertfe au împlinit ROMÂNIA MARE.

Lucrarea prezintă evenimentele din timpul Războiului Reîntregirii Țării 1914-1919, în patru capitole. Capitolul I este o prezentare sumară a istoricului comunei, pentru ca cititorul să cunoască temelia pe care a evoluat, în timp, comunitatea de la Sita, cu unele note specifice, fiind zonă de graniță. Capitolul IIprezintă situația din timpul războiului 1914-1919, structurată în trei subpuncte: 1. Înăsprirea represiunii autorităților și amploarea acțiunilor antimaghiare, în timpul neutralității României, între anii 1914-1916; 2. Acțiunile armatei române în Sita Buzăului între august-noiembrie 1916; 3. Agresiunile la care au fost supuși locuitorii din satele buzăene și în special cei din Sita. Capitolul III prezintă evenimentele din noiembrie-decembrie 1918, cu participarea activă a sitenilor la acțiunile necesare procesului de libertate și unire cu Țara Mamă. Împlinirea visului secular de libertate și unire se face prin efervescența participării sitenilor, în procesul de formare a organelor locale românești și participare a lor la marele Act Istoric de la 1 Decembrie 1918. Capitolul IV, Pagubele suferite de siteni în timpul războiului, este o radiografie a situației grele lăsate de război. Pentru o prezentare cât mai fidelă a acestei situații venim cu xerocopii după multe documente doveditoare ale sacrificiului acestor bravi siteni, bunicii și străbunicii celor de azi. Sperăm ca informațiile din prezentul studiu, fiind concrete, despre familiile care dăinuiesc încă, să devină canale de legătură și interes sporit pentru cunoașterea zbuciumatei existențe a înaintașilor, pietre de temelie ale identității românești pe aceste meleaguri. Documentele reliefează și efortul statului român de a despăgubi pe cei loviți de jafuri și stricăciunile războiului.Menționăm faptul că unele fragmente din actualul volum le-am publicat în diverse articole anterioare, în evocarea unor evenimente sau personalități ale comunei Sita Buzăului. În numele Despărțământului ASTRA Buzăul Ardelean dedicăm această lucrare Recunoștinței și Cinstirii celor de acum un veac, pentru jertfa lor, în marea epopee a neamului, pentru libertate și unire. Din interes pentru istoria locului și respectul pentru înaintași, la Sita Buzăului este preocupare pentru cunoașterea istoriei locale. Conducerea Despărțământului ASTRA s-a implicat cu seriozitate în cercetarea și evocarea trecutului. Profesorul Iosif Radu, vicepreședinte al Despărțământului, este un neobosit colaborator și cercetător al istoriei locale, dar și active în susținerea și afirmarea valorilor culturale identitare în zonă. Este lăudabilă activitatea tânărului ceferist din localitate Adrian Boricean, din conducerea Cercului ASTRA, de căutare în arhive a unor surse documentare despre trecutul zonei, ca și implicarea sa în diverse activități de cunoaștere a trecutului comunei. Pentru aceste strădanii aducem mulțumiri în numele ASTREI, dar și al întregii comunități din Sita Buzăului. Pentru realizarea acestui volum, aducem mulțumiri pentru colaborare Arhivelor Naționale Covasna și Arhivei Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” Sfântu Gheorghe și în special, domnului dr. Ioan Lăcătușu. Totodată mulțumim Primăriei Comunei Sita Buzăului, domnului primar Nicu Stoica, pentru sprijin la apariția actualului volum”.

Cinstind memoria înaintașilor și truda lor jertfelnică pentru prosperitatea așezării și a țării, din ultimul secol, liderii comunei Sita Buzăului trebuie acum să chibzuiască cu înțelepciune, echilibru, curaj și demnitate, la evoluția localității în următorul secol și în cele care vor urma. Acesta trebuie să fie dezideratul principal al comunității românești din Sita Buzăului și modul cel mai autentic și profund de cinstire a bunilor și străbunilor care, în vremuri de restriște, au asigurat dăinuirea românească pe meleagurile Buzăului Ardelean.

Sincere felicitări autoarei, prof. Corina Sporea-Bărăgan – pentru această nouă și valoroasă izbândă editorială, și tuturor celor care au sprijinit-o în realizarea ei, în mod deosebit astriștilor din Sita Buzăului, primarului comunei, Nicolae Stoica – pentru implicarea în realizarea lucrării și în finanțarea apariției acesteia, într-un tiraj care să ajungă în casa fiecărui locuitor al comunei. Așteptăm cu interes monografiile frumoaselor localități din Depresiunea Întorsurii Buzăului: Barcani, Sita Buzăului, Vama Buzăului și Întorsura Buzăului și, de ce nu, a întregii zone a Buzăului Ardelean.

 

Dr. Ioan LĂCĂTUȘU

 

 

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail