Simpozionul: „Nicolae Vecerdea – primul prefect român al judeţului Treiscaune”
Sâmbătă, 28 ianuarie a.c., în sala Instituţiei Prefectului Judeţului Covasna, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a avut loc simpozionul cu tema „Nicolae Vecerdea – primul prefect român al judeţului Treiscaune”. Simpozionul şi-a propus să marcheze împlinirea a 93 de ani de la numirea, în ianuarie 1919, a juristului Nicolae Vecerdea (1861 – 1864) ca prefect al judeţului Treiscaune şi să prezinte principalele aspecte ale integrării administraţiei publice locale în sistemul legislativ şi instituţional al României interbelice.
În cuvânt de salut rostit în deschiderea simpozionului, domnul Valentin Ionaşcu, subprefectul judeţului Covasna, a felicitat organizatorii pentru pregătirea şi desfăşurarea unei manifestări cu o asemenea temă şi pe conferenţiari pentru comunicările pregătite, materiale care prin conţinutul şi mesajul lor constituie „seva care alimentează rădăcina noastră pe aceste meleaguri, deoarece fără o rădăcină puternică ne pierdem în orizonturi infinite”.
Conform programului, în continuare au fost prezentate comunicările: Demersurile Consiliului Dirigent pentru introducerea administraţiei româneşti în Transilvania, drd. Vasile Lechinţan, istoric din Cluj-Napoca; Activitatea prefectului Nicolae Vecerdea şi a colaboratorilor săi pentru introducerea administraţiei româneşti în judeţul Treiscaune (1919-1920), dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita; Nicolae Vecerdea şi Sibiul, de către cercetătoarele Ana Grama şi Liliana Oprescu, de la Muzeul ASTRA din Sibiu; Aspecte ale chestiunilor funciar-silvice întâmpinate de români la începutul anului 1919, reflectate în documentele Prefecturii Trei Scaune, prof. Vasile Stancu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita; Activitatea Companiei de Jandarmi Odorhei în primul deceniu după Marea Unire, dr. Alin Spânu, Centrul de Studii Euro-Atlantice, Bucureşti; Consideraţii privind relaţiile interetnice din judeţul Ciuc în primii ani după Marea Unire, drd. Costel Lazăr, Liceul Octavian C. Tăslăuanu şi Instituţia Prefectului în administraţia publică românească, Dr. Codrin Munteanu, inspector guvernamental, lector la Extensia Sf. Gheorghe a Universităţii „Babeş-Bolyai”.
Participanţii la lucrările simpozionului au apreciat calitatea comunicărilor, faptul că în toate intervenţiile au fost prezentate informaţii inedite, bazate pe documente de arhivă şi lucrări de referinţă pentru istoria perioadei de referinţă. A fost conturat contextul intern şi internaţional al instaurării administraţiei româneşti în Transilvania, aspectele specifice ale acestui proces pentru zona arcului intracarpatic, atitudinea populaţiei maghiare şi a principalilor ei lideri, greutăţile întâmpinate şi modul de gestionare a lor, profesionalismul şi dăruirea funcţionarilor, magistraţilor, învăţătorilor, militarilor şi tuturor reprezentanţilor administraţiei româneşti, din perioada de trecere de la sistemul legislativ şi instituţional al statului austro-ungar la cel al statului român reîntregit, dar şi despre rolul şi misiunea instituţiei Prefectului în administraţia publică românească, în comparaţie cu situaţia din alte ţări europene.
Pe baza hotărârii Consiliului Dirigent al Transilvaniei, în ianuarie 1919, a fost mumit primul prefect român al judeţului Treiscaune în persoana juristulului Nicolae Vecerdea. Din comunicarea doamnelor cercetătoare de la Sibiu – Ana Grama şi Liliana Oprescu – am aflat că acesta s-a născut în satul Topârcea, jud. Sibiu, în anul 1861 şi a decedat în anul 1938, în oraşul de pe Cibin. În Topârcea, de-a lungul anilor, s-au afirmat oameni vrednici în toate domeniile, de la meseriaşi buni până la mari medici, artişti, sportivi, profesori, ingineri, preoţi, avocaţi, din rândul cărora amintim pe marele duhovnic ortodox Teofil Părăianu şi pe cunoscuta interpretă de muzică uşoară Maria Ciobanu. Înainte de a pleca în străinătate (1884-1889), cu o bursă Gojdu la Viena şi Budapesta, unde şi-a susţinut şi doctoratul în drept, a studiat la Gimnaziul din Sibiu, şi, de asemenea, la Academia de Drept din acest oraş. Din impresionanta biografie a fruntaşului ardelean Nicolae Vecerdea menţionăm calitatea de sa membru fondator al Băncii „Albina”, al Asociaţiunii ASTRA, al Senatului epitropesc al Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, donator pentru construcţia Palatului ASTRA – Muzeul Asociaţiunii şi al Catedralei mitropolitane, avocat la Braşov, senator şi consilier la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti.
În îndeplinirea dificilei sale misiuni, prefectul Nicolae Vecerdea a fost ajutat de o echipă de intelectuali originari din judeţul Treiscaune, în rândul căreia s-au aflat: Grigore Păltineanu, Vicenţiu şi Izidor Rauca Răuceanu, Eugen Sibianu, pr. Aurel Nistor, dr. Miron Creţu, Victor Roman ş.a
În cadrul discuţiilor care au avut loc în finalul simpozionului au fost abordate o gamă largă de probleme, axate în principal pe frământările şi provocările cu care se confruntă comunitatea românească din jud. Covasna, la aproape un secol de la instalarea administraţiei româneşti în zonă, aspecte care vor fi cuprinse într-un comunicat redactat de către Centrul European de Studii Covasna-Harghita.
Dr. Ioan Lăcătuşu
