Iniţiatorii Academiei Iei, care va lua fiinţă în localitatea harghiteană Tulgheş, locuită preponderent de români, îşi propun iniţierea unui proiect de lege de protecţie a patrimoniului textil, în condiţiile în care creatori internaţionali au început să pună în vânzare obiecte vestimentare cu preţuri de mii de euro, inspirate din elemente ale portului tradiţional românesc.
Andreea Diana Tănăsescu, iniţiatoarea comunităţii online „La Blouse Roumaine”, care reuneşte aproape 200.000 de mii de persoane din întreaga lume, a vorbit la Tulgheş despre necesitatea protejării patrimoniului textil, în condiţiile în care România nu există reglementări clare în acest sens, motiv pentru care se impune elaborarea unei „legi a iei”.
Andreea Diana Tănăsescu a prezentat, în cadrul unei întâlniri cu meşterii populari, dar şi cu oameni de cultură din Harghita, Neamţ şi Iaşi, situaţiile înregistrate în ultimele luni, când mari creatori de modă din lume au copiat elemente ale portului nostru popular, fără a specifica de unde s-au inspirat decât după ce s-au făcut presiuni în mediul online.
„Dacă noi nu avem în ţară o lege şi o reglementare internă, ei vor continua să folosească acest patrimoniu. La fel este şi cazul lui Christian Dior, care pur şi simplu a copiat un cojoc de Bihor unu la unu, dar i-a scos ceva foarte important, tricolorul (…) În Bihor un cojoc care nu este din piele se vinde cam la 300-400 de euro, probabil că un cojoc din piele ajunge la 500-600 de euro maxim şi ghiciţi cu câţi bani îl vinde Dior: între 15.000 şi 20.000 de euro. Cam asta se întâmplă cu patrimoniul nostru dacă nu ştim să-l protejăm şi să-l valorizăm. Ori munca noastră, oricât de vocală ar fi, susţinută de toată media internaţională, trebuie susţinută de o strategie, de un sistem legislativ funcţional în ţară, care să nu îngrădească creativitatea”, a declarat Andreea Diana Tănăsescu.
Aceasta a vorbit despre promovarea unei iniţiative legislative, care ar trebui denumită simbolic „Legea Iei” şi pentru care este nevoie de sprijinul autorităţilor.
„Avem nevoie nu numai de entuziasmul nostru şi de credinţa că o să putem face, avem nevoie şi de sprijinul statului român, al Ministerului Culturii, care trebuie să ia atitudine şi, mai mult de atât, trebuie să vină cu soluţii”, a punctat iniţiatoarea comunităţii online ‘La Blouse Roumaine’.
La rândul său, Cristina Timariu, tânăra din Tulgheş care a avut ideea înfiinţării în comună a unui centru rural de textile tradiţionale, denumit „Ia AcademIa”, consideră că trebuie transmis în acest sen un semnal de alarmă la nivelul Ministerului Culturii. Cristina Timariu spune că se poate ajunge la situaţia în care ia de Tulgheş să fie patentată de altcineva şi să nu mai poată fi cusută de meşterele populare din sat decât cu acordul cuiva care nu are nicio legătură cu portul nostru popular.
Academia Iei de la Tulgheş se doreşte a fi nu doar un centru de creaţie, păstrare şi promovare a tradiţiilor populare şi a identităţii naţionale, ci şi unul de cercetare, în mai multe domenii, cum ar fi etnografic, semiotic sau spiritual.
Andreea Diana Tănăsescu consideră că de la Tulgheş „poate pleca” următorul mare curent cultural, spiritual, economic, acela de a ne recupera patrimoniul şi identitatea şi de a o transmite mai departe’, iar acest nou concept, denumit „Ia Academia”, să însemne, în primul rând, un centru de cercetare.
Ea este de părere că în ultimii 100 de ani s-a pierdut foarte mult din ceea ce înseamnă identitate şi cunoaştere tradiţională şi abia acum românii încep să recupereze ceea ce strămoşii lor le-au transmis de mii de ani.
„Când deschidem lăzile de zestre nu trebuie să vindem, chiar vă recomand: mai bine donaţi unui muzeu etnografic, unui centru de textile tradiţionale, dar nu le mai vindeţi, pentru că vă vindeţi identitatea, e ca şi cum v-aţi vinde buletinul, paşaportul, actele bunicilor, au aceeaşi însemnătate, întâi trebuie să le cercetăm. Şi cred că avem aici mai multe paliere de cercetare: etnografică, ţinând cont că este o zonă de graniţă şi astfel se pot înţelege schimburile culturale, cercetare textilă, pentru că e foarte important să recuperăm tehnicile de cusut şi ţesut, cercetarea spirituală sau cercetarea semiotică, pentru că semnele identitare au fost prea puţin studiate până astăzi şi haideţi să facem o enciclopedie a motivelor de Tulgheş, de Harghita, de Neamţ, accesibilă pe Internet”, a spus Andreea Diana Tănsescu.
Aceasta a pledat şi pentru găsirea unui model economic sustenabil prin care tradiţia poate fi transmisă mai departe, prin înfiinţarea unor ateliere meşteşugăreşti, astfel încât Tulgheşul să aibă o marcă identitară, să devină brand local, iar ia tradiţională din sat să se caute în toată lumea.
„Cred că odată cu iniţierea acestui proiect şi cultural şi spiritual trebuie să avem în vedere iniţierea unui proiect economic, pentru că prin crearea unor ateliere, cooperative, hub-uri cum le spunem noi, ale meşteşugurilor tradiţionale din zonă, prin cooperare cu designeri, Tulgheşul poate avea o marcă identitară, care într-un an, trei, patru, cinci, să devină un brand local şi la Bucureşti să se caute ia de Tulgheş, bunda de Tulgheş şi nu numai acolo, ci şi în Nord Carolina, la Washington şi peste tot în lume, unde sunt oameni iubitori de frumos şi de tradiţii şi de sustenabilitate. Pentru că aceste haine au rezistat 100 de ani. Astăzi, hainele pe care le cumpărăm de la magazin rezistă 3-4 ani sau, câteodată, un sezon. Deci, cu ele, putem să dăm o lecţie de cultură, de design, de sustenabilitate şi de tradiţie”, a conchis Andreea Diana Tănăsescu.
Prezentă la evenimentul care pune bazele înfiinţării Academiei Iei de la Tulgheş, creatoarea de modă Agnes Toma a vorbit şi de nevoia de a transmite tradiţia mai departe şi de a ne afirma identitatea.
„Haideţi să spunem mai răspicat cine suntem, să ne afirmăm identitatea, cultura, să preluăm în forţă tradiţia, să încercăm să ne înţelegem misiunea ca să fim în stare să o ducem mai departe, ca să fim în stare, aşa cum noi am primit ceva, să putem da copiilor noştri ceva, să lăsăm ceva după noi. Şi cred că trebuie să înţelegem cine suntem azi, ce putem face acum pentru ca lucrurile să se poată întâmpla în continuare. Şi, iarăşi, cred că totul trebuie dublat de respect: dacă vom şti să arătăm respect, trebuie să ştim să şi pretindem respect”, a spus designerul Agnes Toma.
La întâlnirea de la Tulgheş au participat şi meşteri populari din sat, care păstrează şi promovează tradiţia şi portul popular românesc.
Anuţa Dacău are 75 de ani, coase ii de la 16 ani şi crede că meşteşugul poate fi transmis mai departe, dacă există interes şi multă răbdare. „Numai ce nu vrei nu poţi face. Eu am lucrat în comerţ toată viaţa şi când am luat concediu am lucrat la stative; am cusut. Şi preșurile de acolo de jos, tot de mâna mea sunt făcute”, spune tanti Anuţa, care va fi unul dintre lectorii de la Ia AcademIa şi îi va învăţa pe cursanţi tainele cusăturilor şi ţesăturilor tradiţionale.
Printre participanţi s-au aflat şi tinere care poartă cu mândrie ia românească şi transmit mai departe acest obicei.
„Am moştenit această ie de la străbunica mea, care s-a născut în comuna Grinţieş, judeţul Neamţ, în satul Bradu. Ia are o vechime de 120 de ani, iar după spusele bunicii, atunci când a făcut-o s-a inspirat din eleganţa Reginei Maria. E prima dată când a scos-o şi o port. Până acum a stat în lada de zestre a bunicii; chiar am o ladă de zestre a bunii, pe care urmează să o recondiţionez şi să o valorific într-o mică căsuţă tradiţională”, a spus Carmen Ţepeş, profesoară de limbă română.
La Ia AcademIa de la Tulgheş se vor organiza workshopuri, unde toţi doritorii, inclusiv turişti, vor putea să înveţe cusăturile tradiţionale şi urmează să se organizeze şi primul muzeu al Iei din România.
„De la Tulgheş nu vor pleca iile vechi – acelea vor rămâne identitatea noastră, vor pleca, în schimb, ii noi, dar cu modele autentice vechi. Ia de Tulgheş va fi înregistrată ca marcă oficială şi sperăm ca Tulgheşul, în curând, să fie un centru de creaţie şi învăţare pentru toţi cei care doresc să reînveţe să fie români în Harghita”, a declarat Cristina Timariu, iniţiatoarea acestui demers susţinut de primăria Tulgheş, şcoala generală şi muzeul etnografic din localitate, precum şi de comunitatea online „La Blouse Roumaine”.
Gina Ştefan/AGERPRES
