La cunoscuta şi apreciata editură „Polirom” din Iaşi, la sfârşitul anului 2012, a apărut o lucrare monumentală intitulată „Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică”, volum coordonat de Marian Petcu. În Cuvânt înainte îngrijitorul volumului menţionează: „Istoria jurnalismului din România în date este prima enciclopedie cronologică a presei din România şi reprezintă rezultatul muncii a 120 de specialişti – bibliotecari, profesori, istorici, arhivişti, jurnalişti – timp de patru ani. Lor li s-au alăturat tot atâta studenţi, masteranui şi doctoranzi de la universităţile publice din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Sibiu.” În cele 1414 pagini, format A 4, sunt prezentate, în forme rezumative, impresionantul număr de 18.000 de publicaţii periodice, radiouri, televiziuni, agenţii de presă, precum şi 33.500 de jurnalişti şi publicişti.
În paginile lucrării sunt reunite pentru prima oară informaţii relevante nu numai despre producţia jurnalistică de limbă română, ci şi despre cea a comunităţilor maghiară, germană, evreiască, bulgară, sârbă, rusă etc. Cartea – subliniază acelaşi distins editor – este utilă tuturor celor interesaţi de istoria jurnalismului, de istoria culturii din ţara noastră, unei mari diversităţi de specialişti. Ea face posibilă cercetări ale presei pe perioade determinate, marcări ale unor aniversări şi comemorări, comparaţii între ani/etape din evoluţia presei, cercetări longitudinale ş.a. Fireşte, îngrijitorii ediţiei ne atenţionează că „a prezenta, fie şi în formele cele mai concise, 280 de ani de jurnalism nu a fost deloc simplu”, de aceea sunt recunoscute eventualele limite ale cărţii, fiind exprimată speranţa realizării, unei viitoare ediţii actualizată şi revizuită.
Informaţiile referitoare la presa şi publiciştii din judeţele Covasna şi Harghita sunt redactate de Berenyi Erzsebet, de la Biblioteca Judeţeană Harghita, Szonda Szabolcs, Demeter Lajos, Csergo Benedek Csilla, Ianculescu Csilla şi Kedves Ildiko Timea, de la Biblioteca Judeţeană Covasna şi Ioan Lăcătuşu, de la Centrul European de Studii Covasna – Harghita, din Sf. Gheorghe. Prin strădania acestor specialişti, în paginile volumului menţionat sunt cuprinse informaţii despre publicaţiile cotidiene, periodice, ştiinţifice, culturale, şcolare, laice şi bisericeşti, în limba română şi maghiară, din cele două judeţe.
Pentru cei interesaţi de istoria presei în limba română, din judeţele Covasna şi Harghita, pentru început, redăm titlurile publicaţiilor apărute în perioada interbelică, în fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune: Astfel, în fostul judeţ Treiscaune, azi Covasna, au apărut următoarele publicaţii săptămânale şi lunare, în limba român, sau bilingve, româno-maghiare: Gazeta oficială a judeţului Treiscaune (bilingvă, 1922-1926), Monitorul oficial al judeţului Treiscaune (1926-1938), La Noi – în judeţul Treiscaune (1932-1934), Neamul nostru (1934-1936), Oituzul (1935-1938), Curierul grefelor (1936-1937), Era Nouă (1933-1940), revistă lunară editată de Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Treiscaune, Buletinul ASTRA (1938-1940), editat de Despărţământul Central al judeţului Treiscaune, Flux – Mensual (lunar) literar şi critic (1934) – a apărut în localitatea Covasna.
Printre publicaţiile apărute la Miercurea-Ciuc în limba română sau bilingve, româno-maghiare, în perioada interbelică amintim: Gazeta oficială a judeţului Ciuc (1922-1924), Viaţa cercurilor culturale (bilingvă, 1922), Dacia (bilingvă, 1926-1928), Ţinutul secuiesc (parţial bilingvă, 1931), Şcoala noastră (1932-1935), Viitorul Ciucului (1933-1934), Astra Ciucului (1934-1936) şi Ţinuturi secuizate (1934-1940). La Odorhei, în perioada la care ne referim au apărut: Buletinul – respectiv Gazeta oficială a judeţului Odorhei (1923-1925), Gazeta oficială a Revizoratului Şcolar a judeţului Odorhei (1924-1940), Gazeta Odorheiului (bilingvă, 1926), Gând nou (1935), Gânduri – revistă literară lunară (1935), Harghita (1929-1939), Glas românesc în regiunea secuizată (1935), În regiunea secuizată (1935), Justiţia (1931), Poşta (1927), Şcoala practică (1927-1938), Şcoala satului din Secuime (1938-1940), Secuimea (1931). În aceeaşi perioadă, la Gheorgheni au apărut: Şcoala şi Familia (1925), Gazeta Ciucului (1929-1940), Începuturi (1934-1935), iar la Topliţa, în anul 1929, Glasul Călimanilor.
Până la reorganizarea administrativ teritorială din 1968, în zona Covasna-Harghita nu au apărut ziare în limba română (în afară de presa centrală, cele mai citite ziare erau cele regionale din Braşov şi Târgu Mureş). În primăvara anului 1968, la Sfântu Gheorghe şi Miercurea-Ciuc au apărut ziarele Cuvântul Nou şi Informaţia Harghitei şi suplimentele social-politice şi de cultură Orizont şi Harghita, editate de aceleaşi colective redacţionale.
În volumul amintit sunt menţionat şi majoritatea revistele şcolare apărute meteoric până în 1989, prin strădania profesorilor de limba română şi limba maghiară de la şcolile reprezentative din Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, de regulă bilingve: Anii de ucenicie, Liceul nr. 2, Miercurea Ciuc (1972); Atomul, Liceul din Târgu Secuiesc (1969); Busola, Liceul din Baraolt (şi în limba maghiară) (1970); Cavalul, Şcoala generală, Voineşti-Covasna (1970); Dumbrava minunată, Şc. Generală, Odorhei (1970); Rădăcini, Liceul nr. 1 Sfântu Gheorghe (bilingvă, 1968); Izvorul, Şc. Profesională textilă, Sfântu Gheorghe (1969); Reflector, Liceul agricol, Odorheiul Secuiesc (1969); Zorile, Liceul din Târgu Secuiesc (1970). Tot atunci au apărut câteva apreciate publicaţii ştiinţifice, editate de muzeele locale: Aluta, Sfântu Gheorghe (redactor responsabil, Székely Zoltán), Acta Hargitensia, Miercurea-Ciuc (redactor Viorica Crişan), Almanahul Muzeului din Cristurul Secuiesc, Anuarul muzeelor din judeţul Harghita (ambele redactate de Nicolae Bucur), Anuarul Arhivelor Statului – judeţul Harghita (redactor Liviu Boar).
După decembrie 1989, presa de limbă română din judeţele Covasna şi Harghita este continuată de cele cotidienele Cuvântul Nou şi Adevărul Harghitei, iar în prezent de Informaţia Harghitei, Observatorul de Covasna, Mesagerul de Covasna şi bilunarul Condeiul ardelean. În decursul ultimilor 23 de ani, în jud. Covasna au mai apărut publicaţiile: Bună ziua, Covasna (1997-2000), Transilvania jurnal – ediţia Mureş, Harghita, Covasna (2001); Obiectiv, cotidian pentru judeţele Braşov, Covasna şi Harghita (2001), săptămânalele Covasna As (1991) şi Monitorul de Covasna (1988-2000), revista trimestrială Poliţia. Din 1996, la Sfântu Gheorghe apare revista de arheologie, istorie, etnografie şi sociologie Angvstia, anuar al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (17 numere). Între anii 1998 – 2012, a apărut Buletinului Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna”, cu subtitlul – tribună a societăţii civile româneşti din Covasna şi Harghita (cinci numere). Prin grija Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna” şi a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita, în cuprinsul ziarului Cuvântul nou, din 1992, a apărut lunar „Foaia de cuget şi simţire românească – Oituzul” (100 de numere). La Miercurea Ciuc, din 1991 apare Curierul Poliţiei, publicaţie editată de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita, iar din 1999, foaia de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Covasnei şi Harghitei Grai Românesc (preşedinte fondator, P.S. Ioan Selejan).
În cadrul şcolilor, după decembrie 1989, au apărut, prin grija unor distinşi profesori şi învăţători, publicaţiile: Şcoala noastră, revistă trimestrială editată de Asociaţia Cadrelor Didactice din judeţul Harghita; Ecou – Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, Focus – Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Miercurea-Ciuc, Liceenii – Liceul „Körösi Csoma Sándor” din Covasna, Contrapunct – Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”, Hyperion – Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Topliţa, Zbor înalt – Şcoala generală „Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe ş.a.
În volumul Istoria jurnalismului din România în date sunt menţionaţi jurnaliştii care, în decursul anilor, au trudit pe ogorul presei româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, dar şi cei care s-au născut pe aceste meleaguri şi au activat în redacţiile presei culturale, teologice, ştiinţifice şi a celei cotidiene din întreaga ţară, în rândul cărora se află nume precum: Octavian C. Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Nicolae Colan, Romulus Cioflec, Aurel Gociman, Gheorghe Papuc, Ion Ciurea, Radu Selejan, Vasile Avram, Ioan Mariş, Tudor Artenie şi mulţi alţii, precum şi cei din rândul actualei generaţii de publicişti, care vor rămâne înscrişi pe răbojul timpului, împreună cu înaintaşii lor, care face cinste acestei frumoase zestre a spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei.
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
