Numărul urșilor din județ este în continuă creștere

Pe raza județului Covasna au avut loc numai în prima jumătate a acestui an 110 atacuri ale urșilor și lupilor, aceștia omorând peste cinci sute de animale domestice, conform ultimului bilanț al Agenției pentru Protecția Mediului. Nici pagubele produse de mistreți nu sunt de neglijat: peste 6 hectare de culturi agricole au fost distruse, iar urșii au devastat aproape șapte hectare de sfeclă de zahăr și grâu.

„După cum știți, județul nostru a avut de suferit și are în continuare, din cauza pagubelor produse atât de speciile protejate, cât și de cele neprotejate. Prin specii protejate mă refer la urs și lup, iar cele neprotejate – mistreț.”, a declarat Gheorghe Neagu, directorul A.P.M. Covasna.

Astfel, lupii au atacat gospodăriile oamenilor de șapte ori, în acest an, ucigând 22 de ovine și 2 caprine. Din fericire, numărul atacurilor lupilor a scăzut în acest an, față de perioada similară a anului precedent.

Concret, pe raza județului, între lunile ianuarie și august, urșii au atacat de 104 ori, omorând 480 de animale domestice, cele mai multe dintre acestea fiind ovine (304 capete) și distrugând 16 stupi de albine. În ceea ce privește culturile agricole, urșii au distrus 6.5 hectare de sfeclă de zahăr, precum și 0,35 de hectare de grâu. „La culturile agricole, deocamdată nu a intrat în calcul porumbul, acum este în stare vegetativă, deci porumbul va fi în atenția ursului începând din această lună, până când va fi recoltat.”, a mai precizat Gheorghe Neagu.

Mistreții au atacat, deocamdată de 14 ori, pe raza întregului județ, dar este de așteptat ca numărul pagubelor să crească, odată cu  avansarea perioadei de recoltare a culturilor agricole. Aceștia au distrus 1,31 de hectare de grâu, 0,65 de hectare de sfeclă de zahăr și 0,85 de hectare de cartofi. „Față de alți ani, la mistreț observăm o scădere a distrugerilor. Aceste pagube sunt înregistrate la primăriile comunelor și transmise nouă pentru a întocmi procesele verbale. Din informațiile pe care le avem mai sunt și alte pagube, pentru că cetățenii au mai renunțat să depună hârtii, întrucât de pe urma mistreților nu prea au fost despăgubiți. ”, a explicat directorul A.P.M. Covasna.

Ursul este cel mai mare animal de pradă din pădurile României, iar prezența lui se face din ce în ce mai simțită și în apropierea așezărilor omenești. Faptul că unii turiști lasă în urmă gunoaie și resturi de alimente în pădure, precum și faptul că uneori aceștia hrănesc urșii cu bună știință, aduce un mare deserviciu atât animalului, cât și localnicilor din zonele în care urșii devin din ce în ce mai îndrăzneți. Deși un urs sănătos evită contactul cu omul, sunt tot mai răspândite fenomenele „urșilor gunoieri” și „urșilor cerșetori”, animale tinere, sănătoase, a căror teamă instinctivă de om începe să scadă.

„Referitor la ceea ce am întreprins noi ca agenție pentru a conștientiza populația de posibile atacuri ale ursului asupra omului, am emis comunicate de presă, prin care rugăm cetățenii să nu dea de mâncare urșilor, iar în momentul în care merg în drumeții în pădure, intrarea în pădure să fie zgomotoasă, să meargă în grupuri compacte de mai mulți indivizi. Am răspuns tuturor solicitărilor și am îndrumat atât gestionarii fondurilor de vânătoare, cât și primăriile  în a informa și semnala cetățenii de posibilele atacuri ale ursului, mai ales ale ursoaicelor cu pui, asupra oamenilor. Compartimentul nostru de biodiversitate are în atribuții aceste sarcini, pe care le-am efectuat împreună cu prefectura, cu jandarmeria. Am avut câteva solicitări, împreună cu jandarmeria, de la gestionarii fondurilor de vânătoare, ne-am deplasat la fața locului când au fost probleme la Arcuș. S-a obținut o relocare, s-a obținut o derogare, deci, într-un fel, ceea ce a ținut de noi, am făcut. Menționez că anul acesta față de anii trecuți, când am prezentat în anumite situații cifrele pe care le-am înregistrat la recensământul care s-a terminat în luna mai, mulți au râs. Nu este motiv de râs și chiar dacă nu este exact cum spunem noi, undeva pe acolo se situează cifra pe care o dăm, și trebuie luată în calcul. Dacă anii trecuți spuneam că avem aproximativ 1180 de urși, anul acesta, la recensământul efectuat împreună cu gestionarii fondurilor de vânătoare, ne situăm undeva în jurul cifrei de 1480 de exemplare în județul Covasna. Or fi cu 100 mai mulți sau mai puțini, dar asta nu vom putea ști decât în momentul când vor fi toți microcipați. Pentru un urs trebuie cel puțin 300 ha de pădure. Faceți dumneavoastră un calcul simplu: la câtă pădure avem în Covasna, câți urși ar încăpea. Deci avem un  excedent, fără îndoială. Din fericire pentru noi și pentru comunitățile noastre, atacurile la om au fost mai puține. Am avut atacuri la stână, la cirezi de vaci, de oi, de capre și la culturi. S-a specializat ursul pe sfecla de zahăr – primăvara, când nu are ce să mănânce, asta caută. De managementul lor se va ocupa ministerul (ministerul Mediului – n. red), care va fi cel care va spune care va fi soluția pentru următorii ani.”, a mai declarat directorul A.P.M. Covasna, Gheorghe Neagu.