Numărul turiştilor care au vizitat anul trecut judeţul Covasna a crescut cu peste 15% faţă de anul precedent, ajungând la peste 130.000, iar autorităţile locale şi-au propus ca în următorii zece ani să depăşească un milion.
Potrivit preşedintelui Clusterului turistic „Ţinutul secuiesc”, Laszlo Endre, atât creşterea numărului de turişti, cât şi a înnoptărilor a fost peste aşteptări.
„Avem deja situaţia preliminară a Institutului Naţional de Statistică în ceea ce priveşte circulaţia turistică şi putem să spunem că ne-am aşteptat să fie o creştere, dar aceasta este puţin mai mare. Şi satisfacţia este mai mare să vă anunţăm că creşterea numărului de turişti este undeva la 15% faţă de anul 2018. În 2018 am avut 118.724 de turişti înregistraţi statistic, iar în 2019, 136.530, ceea ce înseamnă o diferenţă de peste 17.800 de turişti, deci de circa 15%, o creştere foarte bună (…) Referitor la înnoptări, situaţia este, de asemenea, bună, avem o creştere de 11,10% (…) Comparativ cu judeţele Mureş şi Harghita noi avem creşterea cea mai mare (…) Deci, faţă de anul 2018, când am avut 543.252 de înnoptări, creşterea în 2019 a fost, aşa cum am mai spus, de 11,10%, deci am crescut cu peste 60.200 înnoptări, totalizând 603.465. Este un semnal foarte bun, suntem aproape undeva la un sejur mediu de cinci zile. Bineînţeles că aici explicaţia ar putea fi şi existenţa hotelurilor cu profil de tratament balnear”, a declarat, luni, Laszlo Endre, în cadrul unei conferinţe de presă.
Acesta a amintit că în judeţul Covasna sunt la ora actuală 188 de unităţi de cazare, cu 2.853 de camere şi 6.359 de paturi, suficiente pentru a găzdui un număr şi mai mare de turişti.
„Dacă ne raportăm la 365 de zile, putem să găzduim peste 2,3 milioane de turişti (…) Visul nostru pentru 2030 este de a avea un 1 milion de turişti. Poate să fie realist dacă putem să realizăm un coeficient de utilizare a capacităţii de cazare de 43% anual. Deci, eu aș dori ca în 2030 să putem spune da, am ajuns la un milion de turişti, aşa cum am zis înainte cu trei ani că vrem să atingem 100.000 de turişti (…) Acum suntem undeva pe la peste 130.000 raportat statistic”, a mai spus Laszlo Endre.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Gruman Robert, a declarat că 1 milion de turişti este un obiectiv ambiţios, dar nu irealizabil.
„Noi spunem că există toate premisele, văzând trendul din ultimii cinci ani, ca în 2030 să atingem un milion de turişti şi, bineînţeles, ca fiecare turist stea aici patru-cinci zile, dacă se poate. Dar, pentru a atinge acest obiectiv trebuie să muncim şi mai mult. Bineînţeles, sunt lucruri care depind noi, adică promovarea judeţului, organizarea evenimentelor şi aşa mai departe, dar trebuie să se deschidă noi unităţi de cazare (…) şi noi vedem că există o deschidere şi din partea antreprenorilor de a investi în turism. Şi dezvoltarea infrastructurală a ţării ar trebui să se facă cu paşi mai rapizi. Dacă ne uităm la autostrada Arad-Sibiu, există acum doar o porţiune de 10 km care mai trebuie făcută şi atunci turiştii care vin din Ungaria cu maşina în Ţinutul secuiesc, atunci deja vor alege această rută în defavoarea rutei Oradea- Cluj Napoca-Târgu Mureş şi prin această rută, bineînţeles intră prin judeţul Covasna. Deci, există toate premisele ca să putem să creştem numărul. Desigur, şi aeroportul de la Braşov credem că va impulsiona turismul şi economia din judeţul Covasna”, a declarat Gruman Robert.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna, Edler Andras, a menţionat că turismul este un potenţial „pol de creştere”, reprezentând în momentul de faţă doar 2,65% din totalul cifrei de afaceri a judeţului.
„Turismul nu este printre primele trei domenii din judeţ, dar ca dezvoltare, ca dinamică m-a surprins şi pe mine să văd că avem o creştere de 30% în cifra de afaceri a firmelor din domeniul turismului faţă de anul precedent. E important acest lucru şi nu s-a întâmplat întâmplător, ci datorită eforturilor autorităţilor de a promova turismul”, a spus Edler Andras.
În opinia sa, judeţul Covasna ar trebui să se concentreze pe viitor mai mult pe promovarea ofertei balneare în rândul străinilor, precum şi pe ofertele de tip city break.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
