Zootehnia covăsneană a înregistrat un regres considerabil în ultimele două decenii, descreşteri semnificative înregistrându-se la efectivele de bovine, care au scăzut de la 120.000 la 35.000 de capete.
Şeful Direcţiei Agricole Covasna, Konczei Csaba, a declarat luni că la începutul anilor 90 aproape în fiecare gospodărie mică din mediul rural erau crescute două-trei vaci, dar în ultimii 20 de ani, pe fondul scăderii preţului de achiziţie a laptelui, oamenii fie au renunţat de tot la creşterea acestora, fie au păstrat câte un singur animal pentru a asigura necesarul de consum al familiei.
Konczei Csaba a ţinut să menţioneze că judeţul Covasna are peste 100.000 de hectare de fâneţe şi păşuni, drept urmare Direcţia agricolă încurajează persoanele din mediul rural să se profileze pe creşterea bovinelor pentru carne, care le-ar putea aduce câştiguri foarte bune. «Într-adevăr în România nu prea există piaţă de desfacere, dar există o cerere enormă pe piaţa europeană şi asiatică», a spus directorul instituţiei.
În context, a precizat că la nivel de judeţ s-au făcut mai multe demersuri pentru înfiinţarea unor ferme pilot, dar şi mai multe schimburi de experienţă cu crescători de bovine din Ungaria, iar deosebit de receptivi s-au dovedit a fi gospodarii din localităţile Mereni şi Sita Buzăului. De asemenea, trei întreprinzători privaţi din municipiul Sfântu Gheorghe au cumpărat terenuri în localitatea Zălan, unde vor amenaja ferme pentru creşterea bovinelor de carne.
Acesta a adăugat că agricultorii din zonele montane defavorizate ar putea primi pe viitor şi o subvenţie pentru creşterea vacilor de carne.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
