Numărul actelor administrative nelegale emise de autorităţile locale din judeţul Covasna a crescut constant în ultimii cinci ani, relevă un raport al Prefecturii Covasna, dat publicităţii marţi.
Potrivit acestuia, în 2013 au fost înregistrate 80 de hotărâri şi dispoziţii nelegale ale consiliilor locale, respectiv ale primarilor, reprezentând 0,40% din totalul celor emise, iar numărul acestora a crescut de la an la an, ajungând, în 2017, la 184 de acte administrative nelegale, adică la aproape 1% din total.
Prefectul judeţului Covasna, Sebastian Cucu, a precizat, cu prilejul prezentării raportului, că, în urma atenţionării prealabile cu privire la aspectele de nelegalitate, autorităţile locale au revocat anul trecut 156 acte administrative, dintre care 43 dispoziţii ale primarilor, 109 de hotărâri ale consiliilor locale şi 5 hotărâri ale Consiliului Judeţean Covasna, iar în cazul a 27 de acte nerevocate, Prefectura Covasna a sesizat instanţa de contencios administrativ în vederea anulării acestora.
Prefectul a mai menţionat că în două cazuri s-a procedat direct la introducerea acţiunii în contencios administrativ fără atenţionare prealabilă, fiind vorba despre anularea unei hotărâri a unui consiliu local având ca obiect solicitarea adresată Parlamentului şi Guvernului României privind crearea în România a unei regiuni administrative autonome denumită „ţinutul secuiesc”, precum şi a altei hotărâri care a produs efecte juridice.
Cele mai importante deficienţe constatate au fost încălcarea prevederilor Statutului aleşilor locali, neparcurgerea procedurii privind transparenţa decizională, încălcarea prevederilor Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, care prevede că actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română, nesocotirea cvorumului de 2/3 din numărul total al consilierilor în funcţie pentru adoptarea hotărârilor privind patrimoniul, aplicarea greşită a Legii privind Codul fiscal cu ocazia aprobării impozitelor şi taxelor locale, depăşire de competenţă, existenţa unor prevederi neclare şi echivoce de natură a împiedica punerea în executare a hotărârii consiliului local, încălcarea principiului neretroactivităţii legii, stabilirea salariilor de bază prin încălcarea prevederilor Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi neîncadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
