A apărut Dicţionarul de rebus şi enigmistică – în care este inclus şi ziaristul Horia C. Deliu
Gazetarul Horia C. Deliu, senior-editor la cotidianul “Mesagerul de Covasna”, a fost inclus în Dicţionarul de rebus şi enigmistică ce a apărut zilele acestea. Este vorba despre o antologie amplă, numărând peste 600 de pagini, foarte bine documentată, tipărită în condiţii grafice excelente, cu multe ilustraţii, coperţi cartonate, reprezentând o lucrare de referinţă.
Un volum ce nu trebuie să lipsească din biblioteca rebusiştilor, a amatorilor de jocuri distractive, a pasionaţilor de careuri surpriză, încrucişări tematice şi de definiţii, monoverbe, criptograme, anagrame, acrostihuri, metagrame, epenteze, palindroame, explicaţii umoristice, epigrame, calambururi etc.
Un tom antologic
Tomul adună în paginile sale “toată floarea cea vestită” a autorilor de cuvinte încrucişate, enigmistică, definţii spirituale (unele ajunse aforisme), dar şi numele editorilor unor reviste de profil, precum şi prezentarea scriitorilor români implicaţi în aceste subtile jocuri ale minţii. Volumul este intitulat sugestiv, “Prietenii mei, rebusiştii”, autor fiind Virgil Agheorghiesei – un profesionist veritabil, ce a depus o muncă titanică de documentare, antologare, redactare.
Să subliniem ca o paranteză, faptul că primăvara aceasta s-a dovedit una deosebit de fastă pentru colegul nostru, jurnalistul Horia C. Deliu, care a fost declarat cu prilejul “Zilelor Sf. Gheorghe” 2013, Cetăţean de Onoare.
Includerea numelui său în acest Dicţionar de specialitate constituie, fără doar şi poate, un semn al preţuirii şi recunoaşterii activităţii sale publicistice şi editoriale, ce s-a întins pe mai bine de patru decenii.
De o viaţă în presă…
Dar să spicuim din portretul prezentat în Dicţionar, ce prezintă doar o mică parte din prolifica-i activitate publicistică, focalizată aşa cum era firesc în acest caz, doar pe profilul rebusist, al materialelor de divertisment şi jocurilor intelingente.
…Potrivit propriei afirmaţii, gazetarul Horia C. Deliu “lucrează de o viaţă în presă”. Este ştiut că prin Reorganizarea administrativ-teritorilă a ţării din anul 1968 s-au înfiinţat judeţele, fiecare entitate creată având un ziar propriu. Aşa a apărut pe 24 februarie 1968 noua publicaţie în limba română a judeţului Covasna intitulată „Cuvântul nou” la care a fost angajat şi tânărul reporter Horia C. Deliu. De atunci a păstorit rubrici de profil enigmistic, pagini de cuvinte încrucişate, chiar a compus careuri tematice, încurajând autori locali, precum I. Hatos, Gh. Darie, P. Donath. A iniţiat şi editat vreme de 12 ani şi o publicaţie de notorietate pentru acei ani, cu difuzare în întreaga ţară, intitulată semnificativ, „Magazin rebusist” (asupra căreia vom reveni).
În paralel cu activitatea gazetărească de zi cu zi a fost membru, şi o perioadă chiar preşedinte al juriilor presei la Festivalurile de muzică uşoară de la Mamaia, ,,Cerbul de Aur” de la Braşov, ca şi la Festivalul de romanţe ,,Crizantema de Aur” de la Târgovişte. Cu acest prilej a intervievat personalităţi din lumea showbiz-ului intern şi internaţional, a divertismentului, teatrului, muzicii şi umorului. Asemenea articole, reportaje, portrete au văzut lumina tiparului atât în ziarul „Cuvântul nou”, cât şi în revistele braşovene de mare tiraj,”Ecran Magazin” şi „Show-şoc”, la care a lucrat în paralel.
În prezent este senior-editor la cotidianul „Mesagerul de Covasna”. Pe lângă activitatea de presă este pasion de călătorii, publicând numeroase jurnale cu impresii din cele aproape 70 de ţări vizitate, rămânând un avid descoperitor al comorilor turistice ale lumii.
„Magazin rebusist”, o revistă ce a avut mare succes
Iată cum descrie pe scurt Horia C. Deliu activitatea pe care a prestat-o la editarea revistei “Magazin rebusist”, supliment al cotidianului “Cuvântul nou”, în fişa documentară care a stat la baza elaborării Dicţionarului la care ne referim.
…”M-a atras rebusul încă din studenţie, când am publicat primele careuri tematice. Am continuat şi după ce am devenit redactor la ziar, însă fiind o muncă laborioasă nu am mai găsit vreme pentru propria creaţie de acest tip. M-am bucurat că pot să gestionez rubricile de profil, lărgind treptat aria colaboratorilor la întreaga ţară. Ţin minte că aveam câţiva autori prestigioşi, precum Adam Stoica, Adrian Mitu, Ion Şuşelescu, Gh. Constantinescu, ca să nu mai spun de maestrul incontestabil al careurilor de definiţii, At. Mateescu, care lucra şi o… jumătate de an la realizarea câte unei capodopere rebusiste. De asemenea, erau bine reprezentate enigmistică minoră, umorul, epigramele, curiozităţile.
Şi aşa s-a născut ideea unui supliment al ziarului, dar numai pe probleme de jocuri logice. L-am numit “Magazin rebusist”. Ca initiator al revistei, redactor-responsabil şi ulterior redactor-şef, făceam sumarul, contactam direct colaboratorii, supervizam “cu lupa” toate materialele, de frica… cenzurii!
Ţin minte că odată am avut necazuri cu o enigma minoră în care desenul înfăţişa două puicuţe ce trăgeau de o râmă. Explicaţia era hazlie, ceva de genul “Unde-s doi puterea creştre”. Numai că o tovarăşă de la Secţia de propagandă din Bucureşti (care dădea viza pentru tipărituri) a sărit ca arsă, crezând că facem aluzie la… sărăcia din România acelor ani, afirmând: ”Scoateţi imediat porcăria asta! O să zică lumea că până şi găinile au ajuns să se bată pe mâncare ?!”. Era de râsu’-plânsu’…
Totodată, realizam interviuri cu personalităţi ale lumii rebusiste, redactam Poşta redacţiei – cea mai citită rubrică – primind săptămânal sute de plicuri de la cititori şi colaboratori amatori.
Ilustraţiile artistice erau originale, gravuri excelente (unele s-au vândut ulterior) realizate de graficianul Dudaş Anton, precum şi poante savuroase ale caricaturistului C-tin Niţu, ambii colegi de redacţie.
Integramele nu cuceriseră încă populaţia
…Înainte de ’89 nu apăruse moda integramelor, o adevărată industrie a jocurilor mult prea facile, nepretenţioase, ce a …explodat după Revoluţie. Veteranii rebusismului au intrat treptat într-un con de umbră, fiindcă “pieţarii”, dezlegătorii de rând vroiau să se distreze rapid, nu să-şi bată capul că definţii cu pistă falsă şi careuri pe teme de cultură. Elita rebusismului şi enigmisticii suferea.
După vreo câţiva ani m-am reîntâlnit cu un cunoscut autor, care între timp se reprofilase pentru a câştiga foarte uşor mulţi bani. Amuzat îmi spunea că dacă odinoară lucra jumătate de lună la un careu pentru a participa la concursuri tematice sau spre a-l publica, realizarea unei integrame îi lua acum o…juma’ de oră. „Mais où sont les neiges d’antan?”
Succesul publicaţiei periodice “Magazinul rebusist” a fost uriaş, toată lumea se întreba cum de reuşeam o asemenea performanţă în condiţiile draconice ale presei super-controlate? Şi uite că s-a putut…
După 1990 a început concurenţa acerbă a revistelor de integrame, cititorii tradiţionali împuţinându-se. A apărut o concurenţă la sânge, adesea neloială. Şi cu toate că aveam încă un tiraj bun (15.000 de exemplare/ apariţie) nu a mai fost rentabilă continuarea editării, costurile hârtiei, a manoperei poligrafice crescând vertiginos de la lună la lună, astfel că a trebuit să renunţăm. Cu mare părere de rău.
Între timp la Braşov se editau cu un succes incredibil publicaţiile de divertisment”Ecran Magazin” şi „Show-şoc”, prima ajungând la formidabilul tiraj de 650.000 de ex. – record absolut în ţara noastră pentru acei ani – şi ca atare am lucrat şi acolo în paralel. (…)
Alte consideraţii interesante
Dar să mai extragem unele pasaje din prezentarea făcută în Dicţionarul de rebus şi enigmistică, apărut recent la Editura PIM, din Iaşi.
„Ca rebusist identitatea lui Horia C. Deliu se suprapune în mare parte pe existenţa revistei „Magazin rebusist”, primul număr apărând în 28 noiembrie 1982. Într-o perioadă când obţinerea aprobărilor de tipărire era o adevărată aventură, ca redactor-responsabil a ştiut să exploateze conjuncturile favorabile reuşind să realizeze ceea ce părea imposibil. Apărută ca Supliment de probleme distractiv-educative al ziarului „Cuvântul nou” din judeţul Covasna, publicaţia a rezistat până în anul 1994, când s-a difuzat, din păcate, ultimul număr.
Având ilustraţii artistice originale şi un conţinut extrem de bogat şi divers, revista a grupat în paginile sale toată pleiada de nume rezonante ale rebusismului nostru de atunci: At. Mateescu, Nicolae Andrei, Adam Stoica, Adrian Mitu, Nicolae Badea, Th. Ciobăncan, Mihai Frunză, Gh. Constantinescu, Gh. Ţârdea, Ovidiu Şperlea, Serghei Coloşenco etc. etc. Alături de revistele „Rebus” sau „Punct şi contrapunct”, „Enigma” etc., publicaţia covăsneană cu difuzare naţională, „Magazin rebusist”- al cărui iniţiator, mentor şi redactor-şef a fost Horia C. Deliu – a reuşit să completeze peisajul extrem de arid al publicaţiilor de profil anterioare anului 1989.
Realizând cu mult profesionalism o serie de interviuri cu personalităţi ale domeniului, publicând numeroase portrete ale unor nume de marcă ale rebusismului nostru, Horia C. Deliu ne-a dăruit adevărate pagini de istorie ale unei îndeletniciri altfel risipită prin zeci, poate sute de publicaţii”.
„Rebusmania”
În finalul acestei prezentări, în numele conducerii redacţiei adresăm felicitări colegului nostru, Horia C. Deliu, pentru includerea numelui său într-o asemenea lucrare prestigioasă, un veritabil florilegiu rebusist.
Şi pentru a fi în nota acestui domeniu sprinţar al minţii, să reţinem un sfat dat de crucişologi: dacă vreţi să scăpaţi de stres, angoase, rutină, stimaţi cititori, există o soluţie sigură – „Rebusmania”.
…Aşadar, abordaţi fără prejudecăţi orice careu de cuvinte încrucişate, rezolvaţi o integramă, descifraţi o temă de enigmistică şi veţi avea după aceea din nou chef de viaţă!
