E timpul să scriu pe scurt și despre minunatele autoturisme „Fabricate in Japan”. Care au un design elegant, posedă dotări de ultimă oră, sunt foarte rezistente, consumă puțin. Și, detaliu foarte important, nu costă o ”avere” (ne referim la clienții cu venituri medii). Iar dacă mă luați repede, nu pot să vă spun ce cusururi au…

Celebrele autoturisme japoneze

Pe scurt să spunem că automobilele japoneze sunt recunoscute pentru tehnologia avansată de fabricație, ceea ce le conferă o mare fiabilitate. Aproape toate mărcile constructorilor nipponi sunt celebre în întreaga lume. Două sunt criteriile după care se ghidează cumpărătorii de rând: raportul preț-calitate, urmat de durabilitatea funcționării. Cele mai populare fac parte din tripleta Toyota, Mazda, Honda, urmate de triada Nissan, Suzuki și Subaru. Firește, dețin sisteme de navigatie, asistență la parcare, instalații de sunet de înaltă fidelitate, alte accesorii care fac călătoria sigură și confortabilă. Mașinile amintite sunt echipate cu motoare eficiente în privința consumului redus de combustibil, reducând poluarea la minimum – deci sunt prietenoase cu mediul.

Să nu uităm că fabricanții japonezi aplică imediat orice noutate din domeniu. Dovada o reprezintă ultimele modele hybride și electrice, singurele existente pe bulevardele marilor orașe de acolo.

„Până” și piața românească auto se arată tot mai interesată de importuri, vânzările pe șapte luni de autoturisme „Made in Japan” fiind în creștere cu aproape 20 la sută față de aceeasi perioada a anului trecut.

Pe mine, totuși, rog să nu contați, deoarece rămân fidel produselor nemțești. „Alles gute”!

„Noodle soup

Trecem acum în alt registru, cel alimentar. Și vorbim despre cel mai popular fel de mâncare: supele, care sunt foarte apreciate de japonezi. Deviza lor este „Nici o masă fără …supă”! (Era să scriu…„pește”, ca în vechile reclame comuniste. Ooo, n-ar fi deloc rău nici azi). De o mare popularitate se bucură numita „Ramen”, o simplă fiertură cu tăiței. Ieftină și sățioasă.

Pretutindeni există cozi la micile ospătării – fiindcă nu le pot zice restaurante – clienții așteptând minute bune, stând diciplinați în coloană. Toți vor să ingurgiteze această  mâncare caldă, ușoară și sănătoasă. Felul doi nu-ți mai trebuie! În Japonia există mii, poate…zeci de mii de asemenea „locante”. Am văzut, de asemenea, şi tonete stradale deschise până noaptea târziu, așa-numitele „Ramen-street-food”, unde oamenii simpli, mai ales tinerii nefamiliști (turiști nu) consumă cu mare poftă supa cu tăiței. Mi-a plăcut și mie. Este o „zeamă” bunișoară la gust ce ține de foame. Și sete.

Există numeroase sortimente și semi-preparate din aceeași categorie, care se pot cumpăra din supermarket-uri, pentru a le găti acasă. Secretul succesului constă în calitatea tăiţeilor („noodles”), care trebuie să aibă o textură fermă şi elastică. Fiindcă după ce sunt băgaţi în supa fierbinte de porc sau pui trebuie mâncaţi imediat, altfel absorb rapid mult lichid, devenind cleioși. Există trei tipuri principale: ”Shyoyu”, ”Miso”, ”Shio”, dar esența este cam aceeași.

Pepenii…pătrați !!!

Japonezii sunt mari amatori de pepeni verzi. Cum aproape totul la ei este original, au născocit și la acest capitol o variantă ciudată, cu forma…pătrată!? Aceasta dintr-o necesitate obiectivă, la care străinii nu s-au gândit ori n-au găsit soluții. Având un asemenea aspect exterior pepenii pot fi depozitați și transportați ușor. În prezent și alți fermieri din străinătate (din păcate, nu și cei de la…Dăbuleni) se chinuie să urmeze exemplul nipponilor. Numai că nu-i deloc simplu.

Ideea acestei ciudățenii i-a venit unui unui agricultor instruit (probabil și cu…doctorat) din orasul japonez Zentsuji, care a urmărit un scop practic: să transporte mai lesne marfa la piață, să o expună ordonat pe tarabă, iar acasă să țină în frigider un pepene ce ocupă mai puțin spațiu decât unul cu înfățișare clasică. Pentru a forța fructul să ia forma dorită ingeniosul crescător l-a închis încă din stadiul inițial de dezvoltare într-o… cutie de sticlă! Pe măsură ce pepenele a început să se dezvolte, a luat forma ambalajului, iar în aproximativ 90 de zile a devenit…pătrat!

Metoda a fost ulterior îmbunătățită, în locul cutiilor de sticlă care de multe ori se sparg, s-au folosit și recipiente din plastic sau lemn. Numai că gustul s-a cam schimbat. În rău. Producătorii nipponi în materie și-au auzit și critici, reproșându-li-se că se concentrează doar asupra formei neconvenționale, mai puțin a gustului.

Deși ideea este genială, pepenii pătrați nu sunt chiar la îndemâna oricărui cumpărător, fie el și japonez. Prețul ajunge să fie de câteva ori mai mare decât al unora obișnuiți. De aceea figurează la categoria „produselor de …lux”. Am observat siderat într-o piață din Osaka că un astfel de fruct delicios și neconvențional ajunge la…70-75 de dolari!!!

Păi atunci în România stăm bine, nene, fiindcă în luna mai a.c.erau la vânzare cireșe de import la „numai”…o sută de lei kilogramul (25 de euro). O bagatelă.

 Curiozități sau ciudățenii?

*Superbii cireși ornamentali care înfloresc la sfârșitul iernii și începutul primăverii (chiar dacă vremea este încă rece), reprezintă imaginea delicată a fragilității Vieţii – aspect  important al culturii japoneze.

*Populația „Tării Soarelui Răsare” este formată aproape sută la sută doar din japonezi, imigrația fiind inexistentă.

*Există mai multe animale de companie decât copii.

*În Tokyo funcționează câteva cafenele unde te poți relaxa, jucându-te cu… pisicile. Excursioniștii îndrăgostiți de micile feline dau buluc, încercând să-și aline dorul după „copilul alintat” lăsat acasă.

*Localnicii au mereu la ei un prosopel, ca să se șteargă de transpirație. Dacă au răcit, poartă obligatoriu mască, pentru a nu răspândi boala. Iar gestul de a-și sufla nasul de față cu alții este impardonabil.

*Filmele de animație nippone reprezintă 60 la sută din producția mondială în domeniu. *Aici se înregistrează procentul cel mai mare de locuitori în vârstă din lume, respectiv 21%.

*Metroul din Tokio este cel mai complex din lume, trenurile având vagoane speciale pentru…femei .*Rata de școlarizare în Japonia este de sută la sută.

*Nu există rețele de termoficare, fiecare locuință se încălzește pe cont propriu, în general prin aparate de aer condiționat.

*În anul 1949, India a trimis cadou Grădinii zoologice din Tokyo doi …elefanți (?) pentru a ridica moralul populației, națiunea fiind înfrântă în cel De-al Doilea Război Mondial.

….Oare nouă, românilor, câte zeci, poate sute de… pachiderme ne-ar trebui ca să ne ridice moralul? Am o soluție mai simplă: faceți și voi, dragilor, o excursie în Japonia și vă veți întoarce tonifiați spiritual. (Sfârșit).

Horia C. Deliu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail