Pun pariu că (aproape) oricine, fie el orăşean sau peizan, a auzit de Colosul din Rhodos ! Chiar dacă, să zicem,  nu poate pe moment să enumere  toate „Cele şapte Minuni ale lumii antice”, încă două îi sunt cunoscute, precum Marea Piramidă din Gizeh  şi Farul din Alexandria.

Fireşte, dacă na trecut prin Şcoala elementară ca „gâsca”..

jurnalistul-Horia-C-Deliu-gata-de-o-nou-aventură

jurnalistul-Horia-C-Deliu-gata-de-o-nou-aventură

Poate ar trebui, totuşi, să lărgesc sfera subiecţilor şi să  mă refer  de la liceeni în sus (pentru că ăştia au mereu probleme cu Bac-ul).  Adică să aflu răspunsuri detaliate de la  absolvenţi de facultăţi, masteranzi şi doctori (cu plagiatele la zi). În fine, n-o mai lungesc, iată  celelalte monumente celebre intrate în conştiinţa universală: Mausoleul din Halicarnas, Statuia lui Zeus din Olympia, Grădinile suspendate ale Semiramidei şi Templul Zeiţei Artemis din Efes.

Deci patru şi cu două, plus încă  una, în total  au ieşit şapte minunăţii!

Le-am vizitat  pe rând, de aceea cam ştiu ce hram poartă,  altminteri eram şi eu „bâtă”. Bine, nu am putut admira ca lumea decât Piramida şi Biblioteca (reconstruită),  celelalte fiind ruine ori nemaiexistând sadea.

 

Argumente solide

 

După ce v-am intoxicat în serialul trecut cu Turcia, trec acum la Grecia, altă destinaţie de vacanţă favorită a românilor (fără bani).  Vară  de vară cele două ţări reprezintă alternativ şi ţintele mele favorite. Ca şi ale unor cititori fideli ai jurnalelor de drumeţie, după cum m-au asigurat prin viu grai şi bătăi amicale pe spate  la agapa  oferită  de ziar cu ocazia împlinirii a şapte ani de existenţă. Prilej cu care s-au spus numai lucruri frumoase.

  Criticile neîntemeiate le fac  neprietenii…

 

Şapte un număr fatidic

 

  Ah, iată revine  în discuţie acest  număr şapte,  ce reprezintă  „Cifra Divinităţii” – având puteri magice.  Nu vreau să vă împui capul cu semnificaţii ezoterice, dar se zice că deţine valoare sacră, întruchipând  simbolul unor  mistere adânci. Cele mai cunoscute se referă la faptul că  în acest scurt interval de timp Dumnezeu a creat Lumea, dar  a  marcat şi  ziua de repaus. De asemenea,  într-o duminică   s-a născut Iisus Hristos şi în ziua a şaptea a săptămânii  a intrat in Ierusalim. Tot într-o duminică  a inviat din morţi, iar apoi  a pogorât  Sfantul Duh şi a intemeiat Biserica.

   Sunt, oare, simple coincidenţe?

 

Insula trandafirilor

 

…Aşadar, am ales Rhodosul ca temă al noului ciclu de reportaje, fiindcă constituie un subiect interesant. Sunt  multe de povestit şi ilustrat. Aceia dintre domniile voastre care aţi fost acolo, vă veţi  aminti cu plăcere secvenţe agreabile trăite. Iar cei care nu au ajuns încă, poate îşi  notează  în agenda vacanţelor viitoare  să aleagă acest univers elen condensate într-un spaţiu relative mic, în care  grandoarea trecutului se îmbină armonios cu  farmecul prezentului.

 

insula-trandafirilor

insula-trandafirilor

Cum inspirat am numit serialul…

Aşa cum se obişnuieşte, fiecare aşezare  asaltată  de turişti poartă şi o denumire poetică. De regulă este uşor de ţinut minte,   scoţând în evidenţă  o particularitate, un detaliu semnificativ al locului,  făcându-l  şi mai atrăgător. În cazul de faţă este vorba de  graţioasele şi plăcut mirositoarele roze, de unde şi apelativul romantic  de Insula Trandafirilor.

Pe mine nu acest element  floral m-a frapat cel mai mult, deşi nu poate fi ignorat, ci vestigiile cu adevărat magnifice.

    Alintul  floral  al insulei  provine  de  la popularul  hibiscus roz,  întâlnit aici la tot pasul. Plus că apelativul sună poetic. Se spune că însuşi celebrul bard antic Pindar  a cizelat în versuri imaginea  acestui petec de pământ  udat de valurile Mării Egee, considerându-l rodul dragostei dintre Zeul Soare (Helios) şi Nimfa Rhoda (trandafir,  în greceşte).

     În semn de preţuire şi gratitudine pentru iluştri părinţi evocaţi adineauri,  odrasle lor Lindos, Camiros, Ialysos au oferit numele lor celor mai importante localităţi  de pe insulă.  

       La un pas de Grexit

 

     Deşi în Rhodos, ca de altminteri în întreaga Grecie  „Industria fără fum” dùduie şi are o importanţă  foarte mare  în PIB, ea singură nu poate susţine  economia bolnavă.  Politica  internă  bazată prea mult pe consum era să arunce ţară în afara Uniunii Europene.

   Vă amintiţi, desigur, de noţiunea Grexist, cu care abia ne-am familiarizat? Anume  iminenta ieşire a Greciei din U.E.? Era o perspectivă sumbră, care i-a înspăimântat pe eleni. În ceasul al 12-lea fără…o secundă, ţările puternice  de pe Bătrânul Continent  le-au  întins o mână salvatoare.  Au urmat pentru popor  reforme dureroase ale Guvernului tânărului premier Alexis Tsipras (charismaticul lider mereu  fără cravată),  lucrurile deocamdată fiind pe linia de plutire. Dar un val mai mare, un tsunami, poate duce la naufragiu.

   Ar fi păcat, pentru că leagănul civilizaţiei mondiale s-a aflat pe acest teren arid şi pe miile de insule ce alcătuiesc străvechea Eladă. O  ţară pitorească pe care noi, românii, o iubim şi o vizităm.

   La orizont…Brexit!

 

Perlă a Dodecanezelor

 

    Rhodos figurează din punct de vedere geografic în aşa-numitul grup al Dodecanezelor („Dodekánisa” – 12 insule), în partea de Sud-Est a Mării Egee, fiind Capitala  lor.  Reprezintă o  veritabilă  perlă  turistică, de aceea şi m-am oprit la ea, având o suprafaţă însumată de 2.714 km² şi o popualţie ce se apropie de 250.000 de suflete. În fiecare sezon estival dau buzna aici în jur de un milion de oaspeţi, fascinaţi de relief, amenajările hoteliere de prim rang, dar şi de micile pensiuni,  taverne,  de vestigii  antice şi medievale, ca şi de  intensa viaţă nocturnă.

   Pe lângă identificarea locului  unde a existat cândva  Colosul dispărut, o ispită de nerefuzat o constituie vizitarea aşa-numitei Văi a Fluturilor, unde se întâlnesc puzderie de molii-tigru.

   Nu m-am dus să le văd, întrucât le urăsc pe suratele lor…„românce”, care mi-au ciuruit cu nesimţire câteva pulovere gen „Petre Roman la Revoluţie”.

bun-venit-in-Rhodos

bun-venit-in-Rhodos

    Dintre cele mai cunoscute Insule Dodecaneze  le amintim în ordine alfabetică pe Afantou, Archangelos, Chalki, Kallithea, Kos,  Leros,  Symi, Tilos. 

     Toate  fac  parte dintr-o configuraţie şi mai amplă, numită Arhipelagul Sporadelor („Împrăştiatele”), aflate în apropierea de Evvia. Sunt formaţiuni insulare ce  abundă în vegetaţie, mai ales păduri de pini.

După Rhodos pe locul doi  ca mărime în grupul Dodecanezelor  vine Kos, celebritatea  insulei provenind din zona medicinei. Da, pentru că aici a văzut lumina zilei în anul 460 Î.Hr. vestitul savant  al Antichităţii, Hippocrate,   de la care ne-a parvenit celebrul său Jurământ, care cuprinde îndatoririle morale ale
unui doctor în exercitarea profesiunii.

Tot cu gândul la sănătate ne ducem să vizităm  Complexul antic Asclepios, construit în secolul al IV-lea Înainte de Hristos. A fost dedicat  Zeului vindecării, care a purtat vestitul nume.

     Mica Skiathos, o insuliţă de  12 km.  lungime şi  6 km. lăţime urmează  în clasamentul popularităţii. Şi al atracţiei printre compatrioţii mei, bravii românaşi dornici de soare şi mare, ce ajunşi aici se află în faţa unei dileme uriaşe: au  de ales una dintre  cele… 60 de plaje nisipoase ! Cine n-a pus piciorul  încă pe Skiathos, să nu-mi vorbească de frumueţea vacanţelor  în Grecia.

Şi de Insula Patmos a auzit multă lume. Mai cu seamă cucernicii, fiindcă şi Sf. Ioan Evanghelistul a trecut prin aceste locuri. Într-o Grotă rămasă de atunci celebră – ce poate fi vizitată şi în zilele noastre –  Sfântul  a avut viziunea  descrisă în Cartea Apocalipsei.

O altă Peştera  frecvent vizitată  se numeşte Drakospilia  şi poate fi găsită pe tărâmul numit Astipalea. Ca un element suplimentar de atracţie, precizăm că accesul în peşteră se  face doar cu barca. Tot o grotă marină  interesantă atrage turiştii şi pe Insula Kastellorizo, situată  foarte aproape de coasta Turciei.

 Ştiaţi că în acest perimetru există şi o insuliţă a pescuitorilor de bureţi, activitate  care are o  veche tradiţie?  Poartă numele  Kalimnos şi se laudă cu bogate recolte de citrice.

 Să nu omitem Karpathos, care ne sună familiar, destinaţie devenită populară printre cinefili, deoarece aici a trăit familia actorului chelios, Telly Savalas (1924-1994), cunoscut pentru rolul principal  din serialul polițist Kojak.

În sfârşit, amintim şi de Nissiros. Este  o modestă insulă vulcanică, unde se aventurează numai  amatorii de senzaţii tari; oameni  cu plămânii buni şi „o doagă lipsă”, care se apropie de crater spre a adulmeca vaporii de sulf şi dogoarea emanate de craterul din  apropiere.

Şi dacă erupe?

Ce mai, sunt nebuni-de-legat. Ăştia  chiar m-au depăşit…

 

Întrebări normale, răspunsuri anapoda

 

    Am vrut să ştiu, totuşi,  câte  insule are bătrâna Elada, aşa că l-am întrebat pe căpitanul cataramenului care mă ducea spre Rhodos.

 – Câte or fi? Cine poate ştii?, „kyr”(„domnule”).

 – Să avem…pardon?

 – Păi sunt foarte multe,  între 1.200  şi… 6.000. Eu n-am  stat să le număr. La ce bun?

 – Chiar aşa? Desigur, glumiţi…

 – Evident. Se iau în considerare două criterii de aprecirere: dimensiunea lor minimă şi dacă sunt locuite au ba. Se estimează că populate ar fi în jur de 300 de insule.

– Şi cum arată Top cinci?

– Din ce punct de vedere?

– Ştiu eu? Al frumuseţii, pitorescului, celebrităţii…

– Să zicem, în primul rând, Creta. Este  de departe cea mai mare insulă a Greciei şi a cincea  din Europa. Urmează Corfu, supranumită „Insula de smarald” din Marea Ionică, ce atrage  an de an în jur de un million jumătate de turişti. Îndeaproape, pe poziţia trei ar fi Santorini, care fascinează prin cupolele albastre şi albul imaculat al clădirilor, dar şi marele număr de bisericuţe…private (vreo 400). La care se adaugă  melanjul armonis dintre mare şi  peisajul stâncos.  Urmează Zakynthos, preferata Zeilor Artemis şi Apollo,  numele său provenind de la fiul lui Dardanos, regele Troiei. Şi nu în ultimul rând vine  minunata  Rhodos, spre care ne îndreptăm. Varietatea  insulelor este destul de  mare, multe fiind stâncoase şi neprimitoare, altele în schimb  au o vegetaţie abundentă, peisaj prietenos, plaje atractive.

– Pe  cele mari le-am vizitat de-a lungul timpului, abia aştept să fac cunoştinţă şi cu „Insula trandafirilor”.

– Vă asigur că nu veţi fi dezamăgit.

 

                                                 Soluţie rapidă

 

foto-1-cele-7-minuni-ale-lumii-antice

. . foto-1-cele-7-minuni-ale-lumii-antice

Apropo de miile de denumiri şi de poveşti ale atâtor  insule am o snoavă. Cică la o agenţie de turism sună un cetăţean:

– Alo, vă ocupaţi şi de Grecia?

– Desigur, spuneţi…

– A existat în Antichitate pe acolo o Statuie gigantică, un Colos?

– Vă referiţi, desigur, la Rhodos. Când doriţi să plecați?

– Asta era deci la doi vertical.  Scuze domnişoară de deranj.  Ce ziceaţi? Unde să plec? (Va urma)

                                                                                                  Horia C. Deliu

 

 

 

 

 

 

 

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail