Autorul volumului În așteptarea zilei de mâine, Mihai Trifoi, este un cunoscut esperantist, traducător și cercetător în domeniul interlingvisticii și esperantologiei. Este membru al mai multor organizaţii nonguvernamentale, calitate în care a participat şi participă la diverse proiecte culturale, simpozioane naţionale, cultural-ştiinţifice, conferinţe, colocvii, congrese, întâlniri metodice, seminarii ș.a., în principalele centre culturale ale ţării şi în multe ţări de pe toate continentele. Este implicat în viaţa cetăţii, fiind unul dintre colaboratorii statornici ai Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Fundației „Mihai Viteazul”, Despărțământului ASTRA Covasna-Harghita ș.a., participant avizat la manifestările culturale, științifice și civice și la celelalte programe culturale organizate de către instituţiile şi asociaţiile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita și de cele esperantiste din țară și din întreaga lume.
După ce, peste 40 de ani a fost dascăl de limba română, educând tot atâtea generații, în limba lui Mihai Eminescu, între care se disting tinerii de etnie maghiară din comuna Bixad, județul Covasna, localitate în care cărturarul Mihai Trifoi locuiește, după popasul în câteva școli din Maramureș și din Sfântu Gheorghe, reședința județului Covasna. Încă din tinerețe, pasiunea pentru limba română a fost însoțită de cea pentru limba Esperanto, truda sa jertfelnică săvârșită pe acest tărâm, cu timp și fără timp, concretizându-se într-o operă impresionantă, formată din 12 volume (manuale didactice, cărți de publicistică și eseuri filosofice, studii şi articole), 14 volume, cu peste 1500 de pagini, cuprinzând traducerea din limba Esperanto în limba română a operei gânditorului danez Martinus, la care se adaugă aproape 600 de articole apărute în limba română, în publicațiile Cuvântul nou (70) și Mesagerul de Covasna (500) și peste 50 de articole, opinii, comentarii în limba esperanto, publicate. În reviste din țară și din străinătate.
După ieșirea la pensie, Mihai Trifoi trăiește a doua tinerețe spirituală, dublată de aceeași putere de muncă impresionantă și de robustețea sufletească specifică maramureșeanului, toate materializate într-o prolifică și benefică activitatea creatoare. Cercetător atent al vieții publice românești, europene și internaționale, Mihai Trifoi are capacitatea de a sesiza esențialul, din noianul faptelor cotidiene, și de a pune punctul pe i, emițând judecăți de valoare pertinente, în consens cu semnele vremurilor actuale. Autorul articolelor de față practică un discurs jurnalistic angajant, abordând cu echilibru și curaj provocările și disfuncționalitățile societății românești contemporane, sugerând soluții de remediere a stărilor anacronice și a problemelor grave existente în plan local, regional și național.
Prin conținutul, tematica și mesajul lor, articolele purtând semnătura lui Mihai Trifoi asigură informarea cititorilor, interpretarea și comentarea faptelor relatate, dar, în primul rând, textele sale îndeplinesc o pronunțată funcție de educație și de transmitere a moștenirii sociale și culturale. Practic, majoritatea articolelor profesorului, publicistului și scriitorului Mihai Trifoi sunt adevărate cursuri destinate educării adulților, și nu numai. Volumele în care aceste articole sunt republicate, după apariția lor în presa locală și de specialitate, pot fi incluse în categoria manualelor de educație civică și de cultură generală.
Datorită prestației sale jurnalistice, Mihai Trifoi și-a câștigat un loc distinct în presa scrisă și on-line, din județul Covasna, pentru că în lumea esperantiștilor de mult timp este o personalitate cu o notorietate recunoscută. De ani de zile, autorul acordă aceeași atenție alegerii subiectelor abordate, surselor de documentare, conținutului și mesajului fiecărui articol și, nu în ultimul rând, stilului de redactare, într-o frumoasă limbă românească. Articolele lui Mihai Trifoi, chiar și cele care abordează teme mai pretențioase, se citesc cu plăcere. Lectura lor te îndeamnă la reflecție și îți amplifică așteptarea apariției viitoarelor articole.
Continuând problematica, din volumele precedente, dar, în același timp, ancorându-se în actualitatea tumultoasă a vremurilor pe care le trăim, și în volum de față, cititorul are posibilitatea să lectureze subiectele „fierbinți” ale vieții politice interne și externe, în articole precum Pendulând între realități diferite, Alegerile, între lupta pentru putere și bunul-simț, Post-Moțiune, Turul 2 – Lupta contrariilor, Euforia victoriei ș.a. Viața publică românească este analizată în strânsă legătură cu cea europeană și internațională: Războiul supersonic, Europa neliniștită, Europa, între certitudine și experimente eșuate, Ce au în comun România și China? Cât de umană este lumea în care trăim?, Nu ucideți speranța!, De la Marea Schismă la pași pentru reconciliere, Cald, cald, tot mai cald. Referindu-se la acest ultim aspect, autorul afirmă, cu îngrijorare: „Încălzirea globală nu este o glumă și nici nu face parte din categoria știrilor false. Ea devine o realitate tot mai amenințătoare pentru viața terestră, căci începem s-o simțim cu toții, însă cel mai trist lucru e faptul că omul însuși contribuie în tot mai mare măsură la acest fenomen”.
Apelul adresat conducătorilor vremelnici ai societății contemporane de a Nu ucide speranța, îl determină pe autor să fie optimist, În așteptarea zilei de mâine.
În articole precum Ne-am născut în limba română, Educația, mereu suferindă, Despre educația financiară, Difracția socială și imperativul energetic este analizată, în toată complexitatea și gravitatea ei, problema educației din țara noastră, în comparație cu alte țări din Europa și din lume, autorul afirmând, cu autoritatea morală a profesorului și specialistului în interlingvistică, care a luat contact cu numeroase culturi, de pe toate continentele: „Un popor care nu investește suficient în educație și instruire nu are șanse de progres evident. Colaborarea dintre Școală, Familie și Biserică în actul educațional a devenit astăzi o necesitate pedagogică și o responsabilitate comună, având în vedere provocările lumii moderne. Este clar că eforturile tuturor factorilor educaționali trebuie îndreptate și concentrate spre o educație bazată pe valorile creștinești: credință și cultură, speranță și iubire, responsabilitate și solidaritate… Dacă vrem într-adevăr să progresăm, trebuie să urmăm exemplul acelor state care au știut să investească în Educație, Știință, Cultură și Sănătatea, căci un popor educat, cult și sănătos este capabil să înfrunte toate obstacolele și să-și urmeze calea spre un viitor mai bun”.
Argumente convingătoare despre nevoia îmbunătățirii educației sunt prezentate în articole precum Omul și principiul ucigaș, Lupul cu blană de oaie și Scufița Roșie, Violatori, bătăuși și eunuci, Chipul criminalului, Agresivitate, Cuvinte nepotrivite… Referindu-se la folosirea în limbajul cotidian a unor asemenea cuvinte, autorul avertizează: „Auzim adesea unele cuvinte ca: șpagă, bacșiș, mită, șperț, ciubuc, care ni se par nepotrivite pentru o societate care se pretinde civilizată. De fapt, aceste cuvinte care exprimă o realitate sunt o moștenire a vremurilor trecute, ele sunt deci o reminiscență a unor vremuri apuse reprezentând o caracatiță care și-a întins tentaculele până în zilele noastre. Și tocmai de aceea ar trebui să le dăm mai multă claritate pentru toți cititorii, mai mult sau mai puțin documentați”.
Provocările societății românești contemporane sunt de o mare diversitate tematică și de real interes pentru toți cei interesați de soarta prezentă și viitoare a românilor și României, autorul încercând să abordeze câteva dintre ele, precum: Migrația românilor și drama copiilor abandonați, De la satul tradițional mioritic la satul modern european, De la „Pupăza din tei” la „Harry Potter”, Eroi, chichițe și noduri în papură, Urșii plimbăreți, Reminiscențele „vânătorii de vrăjitoare”, OZN-uri și profeții ș.a., CFR – Unde suntem noi și unde sunt ei?, Albine lucrătoare și trântori.
Aspecte actuale ale mișcării esperantiste și ale comunicării interumane, într-o lume globalizată sunt prezentate în articolele Limba Esperanto ca mijloc de promovare a culturii și limbii române peste hotare, Al 52-lea Congres al Ligii Internaționale a Profesorilor Esperantiști / Ĉaĉak, Serbia, 13-20 iulie 2019, De la Bixad la Madrid, Retrospectivă. Problematica Cosmologică este prezentă, în paginile volumului, prin studiul Despre conștiință și fericire / Comentariu introductiv și traducere în limba română: Mihai Trifoi, din revista KOSMOS nr. 2 – 2019 / a unui manuscris al gânditorului danez Martinus.
Ca de la maramureșean la maramureșean, profesorul Mihai Trifoi se achită, și de această dată, de o datorie de conștiință și redactează o pertinentă postfață la volumul de eseuri teologice, istorice, politice și culturale, intitulat Dialoguri de seară, purtând semnătura preotului-cărturar Ioan Tămaș Delavâlcele. În concluzia postfaței, Mihai Trifoi afirmă: „am putea spune că în întregimea lui acest nou volum semnat de părintele patriot și cărturar Ioan Tămaș Delavâlcele, ca de altfel și cele anterioare, poate fi considerat un «Ghid spiritual», care merită citit și studiat. Cuprins de cel mai sincer sentiment de iubire de țară, de semeni și de Dumnezeu, autorul nu se sfiește să-și spună of-urile cu glas tare și răspicat… De aceea recomandăm cu căldură studierea acestei noi apariții editoriale și urăm multă sănătate părintelui Ioan Tămaș, ca să ne încânte în anii ce vin și cu alte apariții”.
O concluzie asemănătoare, formulăm și noi, în urma lecturării cu plăcere și real interes a lucrării În așteptarea zilei de mâine, recomandând cititorilor, cu aceeași căldură, noul volum semnat de Mihai Trifoi, publicație care oferă o lectură plăcută, instructivă și necesară, constituind, așa cum am mai afirmat, un adevărat manual de educație civică și de cultură generală. În așteptarea ecourilor favorabile din partea viitorilor cititori, adresăm sincere felicitări autorului și tuturor celor care l-au sprijinit pentru finalizarea acestei noi izbânzi editoriale. Mult succes în continuarea acestui proiect editorial generos, redactat acum și în format on-line, care îi consolidează publicistului, traducătorului, eseistul și scriitorul Mihai Trifoi, un loc distinct în galeria personalităților creatoare de cultură autentică, din sud-estul Transilvaniei, din România, și din mișcarea esperantistă internațională.
Dr. Ioan Lăcătușu