Președintele Nicușor Dan afirmă că decizia Curții Constituționale referitoare la declarațiile de avere este „în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice”.
„Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate. În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a scris șeful statului, joi seară, pe Facebook.
Birchall: Decizia CCR de a elimina caracterul public al declarațiilor de avere și interese – un regres grav și periculos
Fostul ministru al Justiției Ana Birchall a declarat, joi, că decizia Curții Constituționale de a elimina caracterul public al declarațiilor de avere și de interese este ‘un regres grav și periculos’, menționând că Ministerul Justiției are obligația să vină de urgență cu o propunere legislativă care să corecteze această situație printr-o reglementare clară, un cod al transparenței.
„Românii cinstiți sunt din nou umiliți. Așa se ascunde hoția. Așa se spală averile. ANI rămâne fără dinți. Transparența dispare. Decizia Curții Constituționale de a elimina caracterul public al declarațiilor de avere și de interese este un regres grav și periculos. Această hotărâre lovește direct în transparență, în controlul public și în activitatea Agenției Naționale de Integritate, care rămâne practic fără instrumentele esențiale pentru prevenirea și sancționarea corupției. Mai grav, prin această decizie dispare și obligația de a declara bunurile soțului, soției sau copiilor – o breșă evidentă, care permite ascunderea averilor prin interpuși și face imposibilă verificarea reală a conflictelor de interese și a incompatibilităților. Este, practic, o invitație deschisă la disimularea averilor, sub protecția legii”, a scris pe Facebook Ana Birchall, care este consilier prezidențial demisionar, al cărei mandat se va încheia în 30 iunie.
Ea a susținut că „nu este prima dată când se încearcă subminarea ANI și eliminarea transparenței”.
„În 2019, ca ministru al Justiției, am dus lupte grele cu unii membri ai CSM conduși de Lia Savonea și cu toate atacurile, cu toată hărțuirea la adresa mea nu m-am lăsat și am apărat interesul românilor cinstiți blocând categoric o inițiativă legislativă care urmărea același scop: slăbirea regimului declarațiilor de avere. Am spus atunci – și o repet cu fermitate și astăzi: transparența în funcția publică nu este opțională! Este un pilon esențial al unui stat de drept real”, a adăugat Birchall.
Potrivit acesteia, decizia CCR nu afectează doar lupta anticorupție din interiorul țării, ci „compromite grav imaginea și credibilitatea României în Uniunea Europeană și international”.
„În contextul actual, în care alocarea fondurilor europene este condiționată de respectarea statului de drept, România riscă sancțiuni, suspendarea finanțărilor și marginalizarea la nivel european. Mai mult, poate fi grav afectat drumul României spre OECD! Ce încredere pot avea partenerii noștri când, în loc să consolidăm integritatea, legalizăm opacitatea?”, a mai transmis fostul ministru.
Ea a arătat că Ministerul Justiției are obligația să vină de urgență cu o propunere legislativă care să corecteze această situație printr-o reglementare clară, un cod al transparenței, care să restabilească caracterul public, complet și verificabil al declarațiilor de avere – inclusiv ale membrilor de familie.
„Protejați ANI. Protejați interesul public. Nu protejați corupția organizată și hoția! Pentru că, în cele din urmă, este vorba despre o alegere fundamentală: Ori construim un stat de drept, bazat pe integritate și responsabilitate, ori acceptăm ca România să fie capturată de o corupție organizată, protejată instituțional și alimentată de tăcerea celor care ar trebui să acționeze. Eu aleg statul de drept. Cine nu are nimic de ascuns n-are de ce să se teamă de transparență”, a menționat aceasta.
Birchall a susținut că „România nu mai are voie să fie lăsată pradă unei corupții organizate, protejate instituțional, în care hoția se ascunde sub robe, imunități sau funcții”.
„Nu putem construi viitorul pe ruinele încrederii publice. Este timpul ca românii cinstiți să nu mai stea deoparte. Trebuie să spunem răspicat: Ne-am săturat de privilegii ascunse, de legi făcute pentru a proteja pe cei care fură și de decizii care servesc clici, nu cetățeni. România trebuie scoasă din mâinile celor care vor să o țină în întuneric! Cine nu are nimic de ascuns n-are de ce să se teamă de transparență. Dar cine se teme de transparență nu are ce căuta în funcții publice. E timpul să-i deosebim pe cei care slujesc statul de cei care doar îl folosesc. Cine vrea o Românie în care corupții își ascund averile, iar instituțiile devin scut pentru hoție să tacă în continuare. Cine vrea o țară dreaptă, liberă și demnă trebuie să se ridice acum. Nu mâine. Acum”, a mai scris Birchall.
Ea a mai susținut că această decizie nu e doar o greșeală, ci e un test de rezistență pentru democrație.
„Și dacă nu-l trecem, România riscă să cadă definitiv în mâinile unei oligarhii care a învățat să fure cu legea în mână. Am blocat acest atac în 2019 și nu voi tăcea nici acum, cu toate că sunt convinsă că iar voi fi marginalizată și atacată. Dar mă bazez pe voi! E nevoie de toți cei care cred în lege, în adevăr și în România cinstită. A sosit momentul adevărului: România fie se ridică și rupe lanțul corupției instituționalizate, fie va rămâne îngenuncheată sub cizma intereselor care o sufocă. Nu există cale de mijloc. Ajunge cu minciuna și protejarea privilegiilor!”, a mai transmis Birchall.
Reacția ANI la secretizarea averilor: Decizia CCR poate afecta procesul de aderare la OCDE
Decizia Curții Constituționale prin care nu mai pot fi publicate declarațiile de avere și interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani și poate afecta procesul de aderare la OCDE, susține Agenția Națională de Integritate (ANI) într-un comunicat de presă.
Reacția ANI vine după ce Curtea Constituțională a decis joi ca declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.
Practic, prin această decizie, declarațiile de avere și interese vor fi ținute la secret.
„Decizia CCR de astăzi, prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI, anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică. Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliului Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO). De asemenea, decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declarațiilor de avere și de interese pe care Agenția le menține pe pagina sa de Internet, în raport cu argumentația Curții Constituționale”, precizează Agenția.
Portalul ANI numără peste 12 milioane de declarații publicate în baza Legii nr. 176/2010, art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6), articole care au fost declarate neconstituționale.
ANI enumeră efectele deciziei CCR cu privire la angajamentele internaționale ale României:
* Poate duce la încălcarea obligațiilor ce decurg din Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC – caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenției, ‘Fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme care să-i oblige pe agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcțiile lor de agent public’;
* Poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce privește îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esențial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la ‘consolidarea guvernanței publice, integritatea și sporirea eforturilor de combatere a corupției’;
* Poate anula progresele făcute de România în exercițiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privința declarațiilor de avere și de interese: ‘Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor și intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere și care este supravegheat de către Agenția Națională de Integritate’ (Runda a IV-a) și ‘România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor și intereselor’ (Runda V-a);
* Publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, în cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declarația de avere, susținând că obligația de a divulga detalii privind situația sa financiară și portofoliul de proprietăți impusă de legislație încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea a constatat că obligația de a depune declarația și publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerință în dreptul la viață privată, dar că aceasta a fost justificată și că sfera cuprinzătoare a informațiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare.
CEDO ‘consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispozițiile contestate își vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situației financiare a consilierilor (…), că obligația suplimentară de a declara informații privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soțului/soției unui consilier’.
CEDO a aprobat, de asemenea, publicarea și accesul pe internet la declarații, argumentând că ‘publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declarații face ca accesul la astfel de informații să fie eficient și ușor. Fără un astfel de acces, obligația nu ar avea nicio importanță practică sau incidență reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic’.
De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice, după cum se afirmă în decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informații despre acestea, sunt mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public.
ANI susține că prevederile în cauză au mai fost tratate anterior de către CCR.
Astfel, prin decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că ‘soluția legislativă a publicării declarațiilor de avere și de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenției Naționale de Integritate de asigurare a integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenire a corupției instituționale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declarații se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanții împotriva unor ingerințe arbitrare’.
Pe de altă parte, studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că, la nivelul anului 2020, existau peste 160 de țări care au introdus sisteme privind declarațiile de avere și de interese.
ANI mai susține că a comunicat Curții Constituționale punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum și impactul acesteia atât în plan național, cât și în plan internațional.
Totodată, acest aspect s-a aflat și pe agenda discuțiilor Agenției cu Comisia Europeană, în contextul evaluării privind Mecanismul privind Statul de Drept – „Rule of Law”.
Grupaj stiri AGERPRERS
