La 550 de metri altitudine, nu departe de locul pe care meteorologii îl numesc adesea polul frigului din România, un tată şi cei doi feciori ai săi au pus bazele unui business integrat, pe forţe proprii şi fără a beneficia de bani europeni.
Reînnoirea generaţională este obiectiv-cheie al noii Politici Agricole Comune. Deşi România, în ansamblul său, nu stă foarte bine la acest capitol, există totuşi exemple care susţin acest efort al Comisiei Europene de a dinamiza activitatea din mediul rural prin implicarea tinerilor. La vârsta de 55 de ani, Nicolae Costea a reuşit să le stârnească celor doi băieţi ai săi interesul pentru agricultură, în speranţa că, într-o bună zi, aceştia vor prelua frâiele afacerii sale – o fermă integrată de creşterea vacilor de lapte şi procesarea produselor lactate, la marginea oraşului Covasna, importantă staţiune balneo-climaterică.
Începuturile afacerii
De profesie mecanic frigotehnist şi mândru fiu de cioban, Nicolae Costea şi-a cultivat încă din anii „90 spiritul antreprenorial. Iniţial făcea comerţ cu animale, după care s-a ocupat o vreme cu exploatarea şi prelucrarea lemnului. Abia în anul 2000 a investit în creşterea vacilor de lapte. A pornit cu un nucleu de 30 de juninci gestante, din rasa Fleckvieh (Bălţată germană), achiziţionate chiar din Bavaria. În prezent deţine un efectiv total de 250 de capete, din care 120 la muls.
Viitorul e pe mâini bune
Foto: Nicolae Costea și feciorii săi Alex (stg.) şi Cristi (dr.)
Nicolae Costea lucrează împreună cu cei doi fii ai săi – Alex, în vârstă de 29 de ani, licenţiat în economie, şi Cristi (18 ani), care este în ultimul an de liceu şi speră să devină inginer zootehnist. Cel mare se ocupă mai mult de partea de procesare, iar mezinul familiei are grijă de animale, atât cât îi permite timpul.
Fabrică proprie de procesare
„Laptele din fermă îl prelucrăm în propria noastră făbricuţă. Facem o gamă destul de mare de brânzeturi (marca „Ferma Coni”), pe care le vindem apoi în trei magazine, unul în Covasna şi două în Braşov. Avem colaborări şi cu sectorul HoReCa. Nu ne interesează să ajungem în supermarketuri. Nici nu avem atâta materie primă pentru a face faţă unui volum mare de producţie. Procesăm zilnic între 2.500 şi 3.000 de litri, în funcţie de stadiul de lactaţie al animalelor. Producem sana, iaurt, smântână, brânză proaspătă de vaci, brânză la burduf, mai multe tipuri de caşcaval, inclusiv un soi de Emmentaler. Avem şi două dozatoare de lapte unde vindem lapte proaspăt”, ne-a mărturisit fermierul.
„De când am trecut pe mulsul robotizat, ne-a crescut producţia de lapte cu o medie zilnică de 2 litri pe cap de animal. Dacă ai o sută de vaci la muls, rezultă un plus de 6.000 de litri pe lună, ceea ce este o mare realizare!” – NICOLAE COSTEA, Proprietarul Fermei Coni, jud. Covasna
Roboţii de muls DeLaval îşi fac singuri treaba
Producţia medie zilnică pe cap de animal în Ferma Coni este de aproximativ 27 de litri. Vacile sunt mulse cu doi roboţi DeLaval, pe care familia Costea i-a achiziţionat în urmă cu trei ani. „Înainte mulgeam vacile la o instalaţie de muls de tip brăduleţ cu şase posturi. Dar pentru că a crescut efectivul de animale, nu mai făceam faţă şi am decis să trecem la un alt nivel. Iar cea mai bună soluţie pentru noi a fost să investim în roboţi de muls. Am optat pentru DeLaval pentru că auzisem că este o firmă serioasă. Roboţii îşi fac singuri treaba, 24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână. Exceptând intervalele de mentenanţă, sunt non-stop la dispoziţia noastră. Vacile vin voluntar la muls, nimeni nu le stresează. Le-a trebuit cam o lună să se acomodeze. 98 la sută din efectivul de animale s-a pretat la mulsul robotizat. Pe cele cu un comportament reticent faţă de robot le-am exclus din turmă”, a precizat covăsneanul.
„Nu trebuie să fii foarte performant şi nici măcar să ai o exploataţie de mari dimensiuni pentru a folosi roboţii DeLaval. Este o alegere potrivită pentru fermele de familie. Avantajul tehnologiei DeLaval este că se pretează la orice tip de uger şi pe orice tip de mamelon” – COSMIN BATIS, Director vânzări DeLaval România
Trafic liber sau trafic dirijat?
De altfel, Nicolae Costea a fost primul român care şi-a cumpărat un robot de muls marca DeLaval. Pentru a avea beneficii maxime de pe urma robotului DeLaval, foarte importante sunt poziţia acestuia în adăpost şi gestionarea traficului. „Roboţii pot fi utilizaţi atât pentru trafic liber, cât şi pentru trafic dirijat. Pe trafic liber, într-un adăpost planificat conform specificaţiilor noastre, se pot mulge până la 75 de animale sau o cantitate de 3.500 litri pe zi. Dacă în schimb se optează pentru trafic dirijat, se poate ajunge chiar şi la 82 de vaci, cu o medie individuală a producţiei de 30 litri. În acest caz avem nişte porţi inteligente care identifică animalele şi le permit sau nu accesul la muls. Pe trafic dirijat, perioada de învăţare a vacilor cu robotul este mult mai mică, de până în zece zile”, ne-a explicat Cosmin Batis, director de vânzări pentru România al companiei suedeze DeLaval.
Tehnologie unică: muls și detectare călduri
Pe lângă robotul pentru care Nicolae Costea a optat – VMS V300, mai există un model (VMS V310) care îmbină caracteristicile standard cu modulul RePro de detectare a căldurilor în timpul mulsorii prin analiza nivelului de progesteron din lapte. „Această tehnologie este unică pe piaţă la ora actuală. Cu ajutorul ei putem obţine informaţii despre starea fiziologică a animalelor, iar acurateţea este de 100% pentru că analiza se face din lapte, nu în baza unui algoritm de calcul. E o analiză chimică, cu reactivi. Este cea mai exactă analiză care se poate face pe reproducţie în momentul de faţă. Astfel, după ce ai făcut o montă, poţi afla dacă vaca a rămas gestantă. Inclusiv dacă este corp galben sau nu pe ovare, pentru a determina momentul optim de însămânţare. De asemenea, se poate afla dacă există riscul de apariţie a unei morţi embrionare pentru a interveni din timp”, susţine reprezentantul DeLaval.
DE CE A ALES BĂLŢATA?
Chiar dacă s-a concentrat de la bun început pe producţia de lapte, a ales Bălţata pentru că, spune el, e mai rezistentă decât o vacă din rasa Holstein. „Ne-am orientat spre Bălţată pentru că rasa se aclimatizează mai bine în zona noastră, unde iernile pot fi destul de geroase, cu temperaturi chiar şi de -20 de grade Celsius. Plus că Bălţata duce fără probleme cinci lactaţii. Unele ajung şi la şapte lactaţii fără să se epuizeze”, şi-a argumentat Nicolae Costea alegerea.
Alăptarea viţeilor la robot
După ce a văzut beneficiile mulsului robotizat, Nicolae Costea a decis să cumpere şi un robot de alăptat viţeii, tot marca DeLaval, pe care l-a pus în funcţiune primăvara trecută. Acesta are două boxe de alimentare şi poate deservi până la 50 de viţei.
„Avantajul unui astfel de robot este că administrează constant un lapte de aceeaşi calitate şi oferă mese regulate viţeilor”, a constatat fermierul. În funcţie de preferinţele de consum, se poate opta pentru lapte praf sau lapte integral. Poţi alege chiar şi un program de îngrăşare, unde cantitatea de hrană administrată este mai mare. De asemenea, ca şi în cazul roboţilor de muls, monitorizarea întregului proces se poate face de pe calculator sau de pe telefonul mobil.
Tentaţia fondurilor europene
Toate investiţiile de până acum din fermă au fost realizate din fonduri şi cu forţe proprii, inclusiv construcţia adăpostului din lemn, după un model elveţian. Pe viitor, însă, nu exclude posibilitatea accesării unui proiect european. „Ne dorim să construim încă un grajd şi să mai cumpărăm doi roboţi de muls. De asemenea, am dori să ne facem şi un mic FNC. Ne gândeam la un FNC cu o capacitate de 5.000 kg/oră, ceea ce ne-ar costa undeva la un milion de euro. Dar asta ar fi şi cu depozitare şi totul automatizat. Vrem să facem un furaj de calitate, cu granulator”, a precizat Nicolae Costea. Acesta îşi produce singur furajele necesare în fermă pe cele 200 de hectare pe care le lucrează. Doar şroturile şi premixul le cumpără.
Pe lângă afacerea cu vaci de lapte, acesta s-a apucat mai nou şi de îngrăşarea tăuraşilor şi a mieilor.
https://www.revista-ferma.ro/
