Programul național de reabilitare termică pare să se fi blocat în județul Covasna. Fie din cauza birocrației stufoase, fie din cauza lipsei de interes a oamenilor, ori din cauza înțelegerii deficitare a beneficiilor pe care le poate avea depunerea unei astfel de cereri de finanțare, cu mai puțin de două luni până la termenul limită pentru depunerea solicitărilor, primăriile din Sfântu Gheorghe, Covasna și Întorsura Buzăului nu au înregistrat încă nici un dosar.
Programul de reabilitare termica a blocurilor de locuințe se derulează încă din anul 2009, și se adresează asociaţiilor de proprietari care doresc să crească performanţa energetică a blocurilor de locuinţe construite pe baza unui proiect elaborat până în anul 1990, indiferent de sistemul de încălzire al acestora. În România sunt aproape 85.000 de blocuri vechi, care ar trebui reabilitate termic, până în anul 2020, conform obiectivelor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. În martie 2016 a fost lansat apelul de proiecte pentru eficientizarea energetică a locuințelor, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, cu o alocare financiara de aproape 450 milioane de euro.
În cursul anului trecut, Guvernul a alocat de două ori mai mulți bani decât în 2016, și anume 8,8 milioane de euro de la bugetul național, pentru reabilitarea termică a peste 6.000 de locuințe.
În Sfântu Gheorghe – mai multe asociații interesate, nici un dosar depus
Administratorul public al municipiului Sfântu Gheorghe, Czimbalmos Csaba, a precizat că reprezentanții mai multor asociații de proprietari s-au interesat de procedurile pentru obținerea finanțării în vederea reabilitării termice a blocurilor, însă, până la această dată nu a fost depus nici un dosar. „Dacă două treimi din proprietarii unui bloc sunt de acord cu reabilitarea termică, ceilalți proprietari trebuie să se supună hotărârii majorității și să își plătească partea. Legislația cere ca toate asociațiile de proprietari dintr-un bloc, acolo unde este cazul, să depună cereri pentru finanțarea izolării termice, iar acest lucru este greu de realizat, pentru că de obicei, una din cele trei-patru scări nu dorește să se înhame la așa ceva. Nici reprezentanții asociațiilor de proprietari nu au puterea să îi convingă pe oameni că acest lucru este benefic. Până de curând, municipalitatea îi ajuta pe locatari pentru reabilitarea termică a blocurilor, pentru că plătea toată lucrarea, iar oamenii returnau banii în rate. Dar au fost cazuri în care proprietarii au întârziat cu plata, iar unele familii nu au plătit deloc. Din acest motiv, consiliul local a adoptat o hotărâre prin care cei care doresc să beneficieze de această finanțare, să aibă măcar jumătate din banii necesari, ca aport propriu. (…) De când cu acest nou sistem prin fonduri europene, pe locatari îi costă mult mai puțin, dar cealaltă condiție, ca întreg blocul să participe la proiect, face ca derularea programului să fie mult mai dificilă.”, a mai declarat Czimbalmos Csaba.
În Covasna, apelurile primarului au rămas fără nici un răspuns
În orașul Covasna, situația este similară. Primarul a făcut mai multe apeluri către populație, pentru ca locatarii blocurilor să se constituie în asociații de proprietari, formalitate care le-ar asigura dreptul la depunerea cererii de finanțare pentru reabilitarea termică, însă acestea au rămas fără rezultat. Acesta a declarat pentru „Mesagerul de Covasna” că Primăria Covasna a primit recent o solicitare din partea Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, prin care se cerea să i se comunice dacă se intenționează depunerea cererilor de finanțare, din partea asociațiilor de proprietari, în parteneriat cu Primăria. „Din păcate nu există voință din partea lor (a asociațiilor de locatari – n. red.). Există o reticență a oamenilor de a se constitui în asociații, ba chiar o poziție de opunere din partea proprietarilor, cel puțin la nivelul orașului Covasna. Ar fi deosebit de importantă reabilitarea fațadei blocurilor, cel puțin a celor din centrul orașului, din punct de vedere urbanistic. Există fonduri pentru reabilitarea termică, reabilitarea fațadelor, a instalațiilor, a acoperișurilor. Noi am încercat să popularizăm această informație, dar degeaba.”, a precizat Gyerő József.
În Întorsura Buzăului, proprietarii s-au răzgândit în ultima clipă
Nici în Întorsura Buzăului lucrurile nu stau mai bine: „Noi am făcut un proiect, am cheltuit o sumă frumoasă de bani pentru reabilitarea termică și până la urmă proprietarii au spus <<Nu!>>. Ca să aplicăm pentru aceste fonduri, trebuie să existe o asociație a proprietarilor. Am înființat una. Am făcut și o documentație tehnică și nu are nici o relevanță, pentru că astăzi proprietarii nu mai vor să facă nimic, deoarece trebuie să pună și ei zece la sută.”- a declarat primarul Leca Băncilă.
Blocurile pot deveni mai eficiente energetic, cu costuri reduse, prin finanţarea
din fonduri europene
Investiția în reabilitarea termică poate fi amortizată în timp, iar mulțumită facilităților oferite de stat, această investiție nici nu mai trebuie să reprezinte o gaură majoră în bugetul familiei.
Programul Operaţional Regional 2014-2020, prin Axa Prioritară 3, Prioritatea de Investiţii 3.1. finanţează investiţiile în creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale. Astfel, cu fonduri europene se pot reabilita din punct de vedere energetic blocurile de locuinţe care respectă condiţiile prevăzute în ghidul solicitantului. Asociaţiile de proprietari au un rol foarte important în aceste demersuri, primăriile urmând să fie cele care coordonează, elaborează şi depune proiectul.
Programul este foarte complex, iar perioada de depunere a cererilor de finanţare este scurtă, până la data de 28 februarie 2018, ora 10.00.
De aceea, pentru a putea depune proiectul este nevoie de o foarte bună organizare din partea Asociaţiilor de Proprietari care trebuie să furnizeze o serie de documente riguros alcătuite, fiind o ocazie bună de a reabilita blocurile cu un sprijin financiar.
Nu mai puţin de 60 la sută din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor sunt rambursate din Fondul European de Dezvoltare regională şi de la bugetul de stat, iar 40 la sută din totalul acestor cheltuieli este suportat de la bugetul local (15 la sută) şi de Asociaţiile de Proprietari (25 la sută).
Asociaţia de proprietari va contribui financiar după cum urmează: 25 la sută din valoarea lucrărilor de intervenţie la apartamentele cu destinaţie locuinţă (inclusiv a apartamentelor declarate la ONRC ca sedii sociale de firmă, care nu desfăşoară activitate economică) aflate în proprietatea persoanelor fizice; 100 la sută din valoarea lucrărilor de intervenţie aferente spaţiilor comerciale sau spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, apartamentelor cu destinaţie locuinţă aflate în proprietatea persoanelor juridice, a Unităților Administrativ Teritoriale sau a autorităţilor şi instituţiilor publice.
Vestea bună este că proprietarii apartamentelor care pot beneficia de astfel de lucrări pot plăti suma care le revine, în mod eşalonat, pe o perioadă de doi ani de la finalizarea lucrărilor. Se pot acorda ajutoare de natură socială, în cazul anumitor categorii de proprietari persoane fizice, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale. Cota de participare proprie obligatorie aferentă proprietarilor care beneficiază de ajutoare de natură socială nu poate fi mai mică de 3,5 la sută din valoarea cheltuielilor aferente, ce revine respectivilor proprietari, proporţional cu cota-parte indiviză de proprietate.
2/3 din totalul proprietarilor de apartamente trebuie să îşi exprime acordul pentru aceste lucrări pentru ca cererea să fie eligibilă.
Asociaţiile de proprietari pot solicita accesarea de fonduri nerambursabile pentru blocuri care îndeplinesc următoarele condiţii: sunt construite în baza unor proiecte elaborate în perioada 1950-1990; au regim de înălţime de minim P+2; nu au mai beneficiat de finanţare publică în ultimii cinci ani pentru acelaşi tip de lucrări; nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanţare. Nu se poate obţine finanţare pentru aceste lucrări doar pentru o singură scară de bloc, ci numai pentru întregul bloc.
Ce tipuri de lucrări pot fi finanţate?
Asociaţiile de locatari pot solicita finanţări pentru izolarea termică a faţadei, înlocuirea ferestrelor, închiderea balcoanelor, izolarea termică a planşeului peste subsol; lucrări de reabilitare a sistemului de încălzire (în cazul blocurilor cu centrale de bloc/scară sau a celor racordate la sistemul centralizat); instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile; înlocuirea corpurilor de iluminat din spaţiile comune cu unele eficiente energetic; înlocuirea lifturilor; implementarea sistemelor de management a funcţionării consumurilor energetice.
De asemenea, prin proiecte se pot finanţa următoarele tipuri de lucrări, în limita a 15% din costul total al investiţiei: înlocuirea circuitelor electrice pe scări şi în subsol; construirea/repararea acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei; refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie; repararea/refacerea canalelor de ventilaţie din apartamente în scopul menţinerii/realizării ventilării naturale a spaţiilor ocupate; repararea trotuarelor în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura blocului de locuinţe; repararea/înlocuirea instalaţiei de apă şi/sau a colectoarelor de canalizare menajeră şi/sau pluvială din subsolul blocului de locuinţe; măsuri de reparaţii/consolidare a clădirii (acestea nu vizează intervenţii anterioare neautorizate); crearea/adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilităţi (rampe de acces).
Reabilitarea termică a blocurilor duce la reducerea sumelor din facturile la încălzire cu aproximativ 40 la sută. Apartamentele devin mai călduroase pe perioada sezonului rece şi mai răcoroase pe perioada sezonului cald. Totodată, reabilitarea termică poate genera o transformare urbană de amploare din punct de vedere estetic, implicând şi modernizarea spaţiilor dintre blocuri.
***
În legătură cu situația depunerii cererilor de finanțare pentru reabilitarea termică a blocurilor în Târgu Secuiesc și Baraolt vom reveni cu informații în edițiile viitoare ale ziarului.
Oana-Mihaela Costache
MariaCrețu-Graur
