„Cine pătrunde în codrul multisecular al folclorului românesc, să-și ia un toiag bun și traistă cu merinde, căci călătoria e lungă și cu multe cărări, către neașteptat de uimitoare culmi ale frumuseții sufletului, cu nenumărate meandre în tainele lui istovite. Te afli parcă în urmărirea acelei legendare ciute nevăzute, care, când apare pe o culme, când se pierde într-o vale și te fură mereu mai departe, până rătăcești de tot drumul.
Cât de frumos este folclorul românesc, cât de pitorești le sunt românilor obiceiurile! Oameni veseli din fire, dornici de petreceri în aer liber, cărora le place vinul, cântecul fluierului, românii știu să se bucure de viață. Nicolae Iorga spunea că „ la români întâi se aud cântecele și apoi răsare soarele.” Căci românul cunoaște dorul și jalea, dar și doina și basmul și cântecele de petrecere. ”(Florentina Teacă-Sântilia- Străvechi obicei pastoral românesc).
[slideshow id=80]
Iar voineștenii au știut să aducă, încă o dată de Nedeia mocănească, frumusețea obiceiurilor mocănești, păstrate din strămoși, îmbinate cu dans și muzică de cea mai bună calitate ce au fost prezentate publicului prezent de mari artiști de valoare ai folclorului românesc, cărora „le iau urma” mai tinerii dar inimoșii cântăreți și dansatori- membrii ai formațiilor și ansamblurilor folclorice din Covasna, Vâlcele, Zălaba, Barcani, Întorsura Buzăului, Sita Buzăului și împrejurimi.
Tradiționala nuntă voineșteană
După ce sâmbătă seara, în prima zi a Sântiliei, tinerii covăsneni s-au distrat în poiana din Valea Zânelor pe muzica interpretată de membrii trupelor Youvenis Group, Fresh și Hora, iar unii dintre ei au luat parte și la făcutul de flori, duminică dimineața nu s-au lăsat răpuși de oboseală ci au fost prezenți în fața Bisericii Ortodoxe din Voinești de unde, după binecuvântarea primită de la preotul paroh Ioan Ovidiu Măciucă, potrivit datinii, alaiul mirelui, cu tineri îmbrăcați în frumoase costume populare, pe cai sau în căruțe au pornit către Casa Nedeii unde a avut loc unul dintre dele mai frumoase momente ale acestui ceremonial, cerutul miresei.
Și de această dată au fost respectate, întocmai, obiceiurile unei adevărate nunți tradiționale de la Voinești: conchioluitul miresei, care semnifică trecerea fetei în rândul femeilor măritate, obicei care constă în așezarea voalului, de către nașă; bărbieritul mirelui de către cel mai bun prieten , care semnifică trecerea de la viața de fecior la cea de om însurat; descălțatul naților de către miri; Hora Sântiliei- moment în care feciorii dăruiesc fetelor „păpușile de caș” iar fetele le dăruiesc, în schimb, busuioc.
Odată încheiat cel mai important moment important al Nedeii măcănești a voineștenilor, la care a fost prezent prefectul Marius Popica și primarul orașului, Thiesz Janos, artiștii au urcat pe scena amplasată în poiana din Valea Zânelor iar publicul s-a bucurat de un spectacol folcloric de excepție.
Invitat de onoare: Gheorghe Zamfir, însoțit de prietenul său Dan Puric
Orele au trecut prea repede parcă, și iată că a venit momentul mult așteptat de toți cei prezenți, minirecitalul Gheorghe Zamfir. Înainte de a urca pe scenă, marele artist s-a plimbat prin poiană, a vizitat standurile, s-a uitat atent și a probat mai curele de piele expuse de opincarul Alexandru Ilinca, din Râmnicu Vâlcea, a stat de vorbă cu dacii de la standul Asociației Justinuian Teculescu dar și cu oamenii din târg. Pentru cititorii ziarului Mesagerul de Covasna, Maestrul Gheorghe zamfir a declarat: „ E o bucurie să mă aflu aici, pentru că e o sărbătoare locală foarte importantă. Eu sunt un obișnuit al locului- am mai fost și la Festivalul Internațional Gheorghe Zamfir și m-am simțit întotdeauna extraordinar de bine în această zonă cu oameni și locuri minunate. Am văzut și niște peisaje de o frumusețe uluitoare. Avem o țară ca de basm și ar trebui să fim uniți în gând și în credință. Am venit din plăcere, invitat de dl. prefect al județului, prin dl. Dan Puric, care este unul dintre puținii oameni de valoare pe care neamul românesc îi are”.
Prezența Maestrului Gheorghe Zamfir la Nedeia Mocănească a fost „aranjată” de prietenul său, nimeni altul decât Dan Puric, care, în modul său inedit de a se adresa oamenilor a spus: „ Am fost răpit cu dragoste ( să îmi iertați ținuta) și-am fost și eu contaminat de sărbătoarea aceasta minunată; și m-am gândit că atunci când mergi pe o pajiște și asculți muzica aceasta, ritmurile acestea, se întâmplă ceva cu firea nostră. Muzica îți aduce aminte parcă de un nivel care vine din străfunduri, îți aduce aminte de sufletul nostru, de vechimea lui, și de ce nu, de un fel de putere de a fi român. Întotdeauna, într-un popor marcat de vitregia istoriei, așa cum a fost și este marcat și astăzi poporul român, noi am avut timp, din când în când să horim, să ne adunăm și să ne strângem în aceste hore unde în fracțiuni de secundă am coagulat, ne-am stâns tot ce am avut mai frumos. La o Nedeie, în fracțiuni de secundă se întâmplă o îndrăgostire: îndrăgostirea este lucrul cel mai frumos care ți se poate întâmpla pe pământ. Dar, dacă stați să vă gândiți foarte bine, Dvs nu ascultați muzică populară, ci o trăiți, și trăind-o, vă îndrăgostiți încă o dată de poporul român. În ea sunt lucrurile noastre neîntinate, toate bătăile acestea jos, în pământ, sunt datorate faptului că noi ne-am ținut folclorul ca pe un act de rezistență. Poporul n-a putut să aibă dans de societate, pentru că nu a avut timp să aibă societate. Și atunci, noi nu am avut timp, bunii mei prieteni, noi am avut răstimp, în răstimp le-am făcut pe toate: ne-am îndrăgostit, ne-am făcut familii după care am plecat la luptă. Am prezentat zilele trecute o carte excepțională a d-nei Florentina Teacă despre românii de aici, din Covasna, și spuneam că mi-am adus aminte de memoria unui țăran român, cu 4 clase primare, care a plecat pe front și i s-a spus așa: Măi, iei trenul, și te duci pe linia 1, în Basarabia. Ai 2 zile de mers; dacă întârzii, te așteaptă batalionul disciplinar. A luat trenul din București, și cum a trecut trenul prin direcția satului a sărit din tren- era duminică- s-a dus în sat și a mai stat o zi, și a venit cu 3 zile întârziere, și-au vrut să-l execute. L-a întrebat înainte la proces: de ce ai întârziat, măi, de ce ai dezertat? Iar țăranul a răspuns: N-am dezertat, am fost la mine în sat să mai horesc o dată! A horit încă o dată, înainte de-a muri. (…) Să fim conștienți că țara noastră trece astăzi prin momente cumplite; să fim conștienți de faptul că identitatea aceasta frumosă, bogăția aceasta este pusă sub semnul întrebării. Atâta timp cât veți face această sărbătoare, și vă veți uni în ea, poporul acesta va exista. Sufletele care sunt aici, pe scenă, se unesc cu sufletele dvs.
Povestea naiului
Am bucuria nu să vă prezint, pentru că există oameni care pot fi prezentați și există oameni care nu mai pot fi prezentați deoarece au o prezență atât de vie, încât orice cuvânt aproape că blochează. Dar am să vă spun următorul lucru: Naiul s-a născut din dragostea zeilor. Zeul Pan s-a îndrăgostit de o nimfă. Numai că nimfa nu îl iubea, și fugea prin pădure să se ascundă de el. Iar Zeul Pan, care era destul de urât, fugea după ea. Disperată a ajuns la malul unui râu, și l-a rugat pe Zeul râului: Fă ceva cu mine, ascunde-mă. Iar Zeul râului a transformat-o în trestie. Și Zeul Pan a venit pe marginea râului, și a întrebat: unde ești? Și vântul a bătut, iar trestia a tremurat; și el și-a dat seama că iubita lui era ascunsă în trestii. El doar a frânt trestia, și atunci Zeul Pan a luat bucățile- 7 bucăți de trestie- și le-a lupit cu lut, și a făcut naiul, și-a zis; ești a mea pentru totdeauna! Te voi cânta tot timpul! Așa s-a născut naiul. Peste mii de ani, un Român, într-un concert internațional cânta la nai, și a simțit că i se rup bucățile, și le-a ținut cu mâna cat a durat tot concertul, iar la sfârșit le-a aruncat în aer, iar sala s-a ridicat în picioare și l-a aplaudat. Românul acela se numește Gheorghe Zamfir”.
Maestrul Gheorghe Zamfir, acompaniat de formația Mlădițe românești din Sita Buzăului, care a făcut față cu brio acestei excepționale provocări, a vrăjit publicul cu melodiile interpretate atât la nai, cât și vocal.
La încheierea spectacolului prezentat de invitatul special al Nedeii mocănești a voineștenilor, prefectul Marius Poica a spus: „Mulțumim mult Maestrului. Povestea a început în felul următor: Maestrul Dan Puric a venit la Sita Buzăului, a trecut dealul de la Nehoiu, ne-am cunoscut și ne-am plăcut. Domnul așa a rânduit lucrurile încât la Maestrul Dan Puric a venit în vizită Maestrul Gheorghe Zamfir, și așa ușor, amândoi au venit să ne trateze de durerile noastre de suflet, aici la Covasna. Și au venit amândoi, benevol. Le mulțumim din inimă, vă așteptăm oricând la noi! ”
Ne dorim să creștem și în cantitate, dar mai ales în calitate
Vorbindu-ne despre ediția din acest an a Nedeii Mocănești a Voineștenilor, prefectul Marius Popica a menționat: Ne-am străduit de la an la an să creștem, mai ales în calitate, să aducem artiști de mare valoare.(…) Este foarte important ca și formațiile noastre locale să aibă loc să se manifeste deoarece artiștii noștri sunt foarte talentați și valoroși, și alături de maeștrii care le dau exemplu să reușim să facem o manifestație cât se poate de frumoasă. Suntem sub cetatea dacică, sub cetatea Zânelor, spiritul dacilor e aici alături de noi. E o manifestație românească foarte frumosă alături de români, maghiari, sași- sunt oameni din toată țara și bunul Dumnezeu ne-a ajutat să avem și vreme bună. Mă bucur că sunt alături de atâta lume, am încercat de la an la an să schimbăm ceva. Sunt foarte mulți maieștri artizani care fac produse tradiționale- sculpturi, picturi, etc., avem cu ajutorul Carpaților Răsăriteni un artelier școală unde copiii se pot juca cu roata olarului, cu linguri de lemn pe care le îmbracă în păpuși tradiționale, e un stand de carte, unul de icoane. Încercăm să îmbrăcăm toată această manifestație într-un spirit cultural de bun simț și să lăsăm kitsch-urile; sper că toată lumea va aprecia acest lucru. Ne dorim să creștem și în cantitate, dar mai ales în calitate, în tot ceea ce facem.”
În ultimii 2 ani s-a făcut un salt extraordinar, și ne bucurăm pentru acest lucru
Prezent pe tot parcursul evenimentului de la sfârșitul săptămânii trecute, primarul orașului Covasna, Thiesz Janos a declarat: „În ultimii 2 ani s-a făcut un salt extraordinar, și ne bucurăm pentru acest lucru. Pot să spun că saltul pot să îl vadă mai ales cei care au fost și anul trecut aici- s-a pus un foarte mare accent pe tot ce înseamnă Sânilia, Nedeia Mocănească, s-a explicat celor care sunt pentru prima dată în orașul Covasna despre tradițiile mocanilor. Sunt bucuros că cei din Covasna, români și maghiari laolaltă, prin evenimentele pe care le organizează și la care participă pot să demonstreze că orașul este o forță și putem să arătăm că suntem în stare acesta să fie cunoscut în Europa nu doar pentru potențialul de tratament pe care îl are, și ceea ce înseamnă tradiția, gastromia și tot ceea ce reprezintă valoric această stațiune”.
Pe scena Nedeii Mocănești de duminică, din Voineștii Covasnei, au dansat și au cântat în fața publicului prezent: Mariana Deac; Ansamblul „Brâulețul” din Sita Buzăului; Grupul coral „Pădurenii” din Barcani; Formația de dansuri populare „Junii Covasnei”; Formația de dansuri populare „Românașul” din Brașov; Grupul vocal Folcloric „Târnava Mare” din Țopa, Mureș; Formația „Datina” din Zăbala; Trupa de dansuri populare „Avram Iancu” din Covasna; Formația „Izvorașul” din Zăbala; Ansamblul „Constantin Brâncuși” din Sfântu Gheorghe; Ansamblul „Cununa Carpaților” din Întorsura Buzăului; Formația „Mlădițe Românești” din Sita Buzăului; Formația „Junimea Vâlcelelor”, Ansamblul de Tradiții și Corul „Voievozii Munților” din Vâlcele.
Maria Graur
