Când primele firicele de lumină se zbat să străpungă întunericul nopții, vestind astfel începutul unei noi zile, glasurile discrete ale înaripatelor încep să dea viață Călimanului. Mai întâi, cu vocea sa mereu îngrijorată, dar muzicală, pitulicea se grăbește să-și pună în aplicare planurile pentru ziua ce tocmai se anunță, în timp ce șoimul călător scrutează din văzduhul abrupt și plin de liniște orizontul și mișcarea din pădure. Începutul agitației este acompaniat în fundal, precum un ansamblu coral, de Cascada Tihu a cărei cădere de apă atrage zi de zi amatorii de călătorii pe drumuri de munte. Primele raze de soare ale dimineții dezmorțesc ecosistemul din munți. Timid, dar în același timp electrizant, bujorul de munte aduce primele semne de bucurie și culoare pe întinsele pajiști…
De aproape 40 de ani, Parcul Național Călimani, una dintre „casele” biodiversității găzduite de România, își urmează cursul firesc al existenței, adăpostind o sumedenie de minuni ale naturii. Pregătit să intre în elita biodioversității europene și mondiale încă din anul 1976, când s-a făcut propunerea de constituire a așezământului de către Centrul de Cercetări Biologice Cluj, locul de poveste își trăiește, astăzi, existența într-un ecosistem și recreere plin de viață.
Despre toate minunile naturale mai mult sau mai puțin cunoscute din Călimani, locuri în care legenda se leagă de realitate prin „Palma lui Pintea”, sau care amintesc de fenomenele magice care datează încă din timpul dacilor, despre peisajele unice și impresionante, dar și despre împlinirile și neajunsurile ce mai trebuie corectate, am stat de vorbă cu Basarab Bîrlădeanu, directorul Parcului Național Călimani.
Parcul Național Călimani, o istorie cât patru decenii
Arie protejată de interes național recunoscută, Parcul Național Călimani face parte din categoria parcurilor naționale, ca zonă de conservare, așa-numita categorie a II-a IUCN. Monumentul naturii este situat în partea central-nordică a României și acoperă teritoriul administrativ al județelor Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița-Năsăud.
Teritorial, Parcul Național Călimani este situat în Munții Călimani, pe versantul estic și vestic al acestora, preponderent în treimea superioară, ajungându-se la altitudinea maximă de 2.103 metri (Vf. Pietrosu). Munții Călimani sunt situați în zona vulcanică a grupei centrale a Carpaților Orientali, fiind delimitați la nord de Munții Bârgăului și depresiunea Dornelor, la sud de Munții Gurghiului prin depresiunea Giurgeului, la est de Munții Rarău-Giumalău și la vest de Depresiunea Transilvaniei. Din punct de vedere administrativ, activitatea se desfășoară pe raza județelor Suceava, Mureș, Bistrița-Năsăud și Harghita.
Argumentele înființării parcului național care au conturat identitatea și unicitatea sa au fost, în principal, individualitatea geologică distinctă a Munților Călimani, datorată structurii geologice eruptive deosebite, vegetația bogată de zâmbru și jneapăn, în zona alpină și subalpină, existența habitatului cocoșului de mesteacăn, precum și valoarea peisagistică deosebită a zonei, cu circuri suspendate pe marginea craterului vulcanic, relief variat cu abrupturi (Fața Gardului), coloane grupate (Cei 12 Apostoli ) și creste dantelate (Pietrele Roșii).
Parcul este, de fapt, o zonă montană „amprentată ”de diverse forme de relief, precum Pietrosul Călimanului, cu cei 2.100 de metri înălțime ai săi, Muntele Răchitiș (2.021 m), Muntele Harghita (1.800 m), Muntele Lucaciu (1.778 m), Muntele Gurghiu (1.776 m), Muntele 12 Apostoli (1.760 m) și Muntele Ciomatu (1.301 m). Parcul Național Călimani este recunoscut și pentru faptul că include în aria sa protejată cel mai mare crater vulcanic din România, cu un diametru de circa 10 kilometri.
Cele peste 24.000 de hectare ale Parcului devin monument al naturii, în mod oficial, odată cu adoptarea Legii nr. 5 din anul 2000, iar trei ani mai târziu frumusețile Călimanului intră sub titulatura de arie protejată administrată în special pentru protejarea ecosistemelor și pentru recreere. Din 2004, prin acordul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului de la acea vreme, Regia Națională a Pădurilor — RNP Romsilva preia frâiele locului, fiind instituția care, prin Direcția Silvică Suceava, devine administratorul rezervației naturale.
Conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin Legea 49/2011, Parcul Național Călimani corespunde categoriei II a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) — Parc Național: arie protejată, administrată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere.
Prioritățile celor care au preluat destinele locului au țintit, încă de la început, conservarea biodiversității florei și faunei, păstrarea unui cadru geografic natural, dar și a habitatelor naturale. Cu timpul, resursele naturale ale zonei au intrat într-un circuit turistic firesc, însă această dezvoltare durabilă nu a trebuit să contravină obiectivului de conservare stabilit prin planul de management al parcului. De altfel, administratorii Parcului Natural Călimani menționează, în descrierea postată pe propria pagină de Internet a sitului protejat, că „se vor crea condiții pentru desfășurarea de activități educaționale, de cercetare științifică și recreere’, iar „pentru proprietarii terenurilor din parc, localnici, sunt permise activități tradiționale cu acordul APNC”.
La acest moment, responsabili pentru bunul mers al lucrurilor în zona parcului sunt: un director, o persoană delegată cu conștientizarea publică și cu relațiile cu comunitățile, un economist, un informatician, un biolog, o persoană ale cărei activități se rezumă la paza parcului, precum și nouă agenți de teren.
Pe fundalul acestor informații trebuie amintite cel trei mari zone care se întind pe suprafața Parcului Național Călimani, respectiv: Rezervația Științifică de Jnepeniș (384,2 hectare), în care specia de pin Pinus cembra tronează majestuos, apoi Rezervația Lacul Iezer din Călimani (322 hectare) și, nu în ultimul rând, Rezervația geologică 12 Apostoli (200 hectare).
Biodiversitatea la nivelul Parcului Național Călimani, conform literaturii de specialitate și a inventarierilor efectuate, este remarcabilă și menționează prezența a 89 de specii de licheni, 813 specii de plante, 422 de specii de nevertebrate, 110 specii de păsări, 35 de specii de vertebrate (fără păsări), ceea ce conferă un cadru larg pentru cercetare. Tipurile de păduri predominante sunt reprezentate de arborete natural-fundamentale din categoria amestecurilor de rășinoase cu fag cu floră de mull, amestec de rășinoase cu fag pe soluri scheletice, molidișuri cu Vaccinium Myrtillus și Oxalis acetosella. Vegetația forestieră de limită altitudinală, constituită din arborete naturale de zâmbru — Pinus cembra în amestec cu molid și jneapăn, este foarte rară în România și în Europa.
Palma lui Pintea și comorile ascunse din peșteri
. .
Cursul vieții în Călimani nu a fost dintotdeauna tihnit și armonios. Încă din vremuri străvechi, istoria și-a lăsat amprenta la fața locului. Pădurile Călimanului de azi au fost, odinioară, meleagurile de ascunziș și rebeliune ale haiducilor, dacă e să urmăm firul istoriei mai mult sau mai puțin scrise. Haiduci precum Pohonțu, Pleșca, Miu sau Haralambie Niculiță, alături de mult mai celebrul Pintea, și-au mânat caii pe cărările din Călimani și au ales, astfel, să devină parte din istoria locului. De altfel, în Călimani, apa rece ca gheața izvorăște fără încetare din Izvorul lui Pintea, iar semnul „Palma lui Pintea”, încrustat în stânca de la Apa Rece, amintește tot de cel mai vestit haiduc al vremurilor demult apuse.
Alte istorisiri amintesc de fenomene magice ce datează încă din timpul dacilor, dar care, în zilele noastre, au fost transpuse și demitizate în evenimente anuale organizate, în special, în timpul solstițiului de vară. Așa au luat naștere urcările pe munte și manifestările ceremoniale, botezate de localnic„Moșii de la Căliman” sau„Moșii de Sânpetr”. Aceste ceremonii au în prim plan străvechiul cult dacic al soarelui, bradului și focului. De asemenea, cultul moșilor și strămoșilor a devenit simbolistic și actual la sărbătoarea celor 12 Apostoli, devenită între timp„Nedeea din Călimani”. Așa se face că, în fiecare an, pe 29 iunie, locuitorii din zonele învecinate Călimanului pornesc pe poteci tematice spre Vf. Lucaciu la„marea întâlnire”, unde, spre seară, focul sacru desparte mulțimea de divinitate și purifică ofrandele aduse sufletelor celor trecuți în neființă. Este momentul în care, într-o liniște spartă doar de trosnetul jarului, cei strânși la sărbătoare scot la iveală povești, cântă și, într-un final, se prind în joc pe culmile Călimanului.
Felul în care istoricii descriu populația din jurul Călimanului ne arată faptul că aceasta a evoluat diferit, „fiind separată la un moment dat de granița a trei provincii: Ardealul, Bucovina și Moldova”.
Alte evenimente care însoțesc călătorul pe drumul Călimanului și fac din această zonă una specială sunt: Alaiul de pe Munții Bârgăului, Măsura Oilor, Ziua Eroilor, Târgul Rusaliilor, Festivalul Bujorului de Munte, Târgul cireșelor, Târgul Băilor, Zilele Monorului și Coborâtul Oilor din Călimani.
Peisaje de poveste în inima Călimanilor
Ecourile apelor care străbat în lung și-n lat zona Parcului Național Căliman sporesc, paradoxal, senzația de liniște interioară pe care, în fiecare moment, natura o oferă fiecăruia dintre noi. Explozia de verde, roșu sau galben, pigmentată cu albastrul unui cer mai clar ca niciodată și cu un maroniu aproape arămiu al zonelor de pământ afânat în care florile își etalează elegant micile pălării de petale, face parte din tablou real pe care România îl oferă încă la fiecare centimetru de natură. E suficient să deschizi ochii în fața unei cărți poștale sau unei fotografii în care culmile Călimanului se dezvăluie majestuos și intri automat (și cu ceva imaginație) într-o lume mirifică în care aerul curat și liniștea fac legea.
Parcul Național Călimani strânge, laolaltă, în portofoliul său de natură, numeroase atracții pentru turiștii de pretutindeni. Una dintre piesele de rezistență este, fără doar și poate, Rezervația naturală 12 Apostoli, un loc de poveste împrejmuit de culmi atent sculptate de timp: Moaul, Mareaal, Godzila, Guater, Ramses, Dragonii…
La nici jumătate de kilometru de intersecția cu pârâul Tihu și în amonte de pârâul Umed se înalță zgomotoasa cascadă Tihu, a cărei apă lovește cu putere pietrele de la aproximativ 8 metri înălțime.
Nu mai departe de poalele vârful muntos Răchitiș (2.021 metri) se întinde Rezervația Iezerul Călimanului, arie protejată, de interes național, inclusă în Parcul Național Călimani, situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Toplița. Pe cele 322 de hectare ale rezervației regăsim Lacul Iezerul Călimanilor, dar și zona din împrejurimi, bogată în arbuști de jneapăn (Pinus mugo) sau ienupăr (din genul Juniperus sibirica). Tot aici, se dezvoltă într-un mediu prielnic bujorul de munte (Rhododendron), alături de specii de mamifere, păsări, insecte, reptile și batracieni, specifice Carpaților Orientali.
Un alt punct de atracție este Negoiul Unguresc-Pietrosul, o creastă cu relief alpin, practic cea mai înaltă și spectaculoasă parte a Călimanului, în care Vf. Pietrosul (2.100 m) și Negoiu Unguresc (2.081 m) sunt în prim plan.
Nu doar semețele muntoase reprezintă piatra de temelie a Parcului. Împrejmuite cu grijă și ferite de vânturile reci și aspre ale iernii, pășunile întinse oferă un spectacol unic, atât în sezonul alb, cât și în cel pastelat al lunilor de primăvară-vară-toamnă. Traseele montane abundă de ecosisteme felurite, de la păduri de fag și molid până la câmpii joase, dar și înalte.
În zona Călimanului, zăpada domină peisajul aproape șapte luni pe an, primii fulgi de nea acoperind terenurile în luna noiembrie, iar ultima suflare a iernii fiind simțită în aprilie-mai.
Natura din Parcul Național Călimani nu putea fi armonioasă fără fauna extrem de bogată și diversă, în care „regele pădurii”, din punct de vedere al staturii, este, de departe, ursul (specia Ursus arctos L.). Lupul, râsul, jderul, bursucul, vidra și pisica sălbatică completează lista viețuitoarelor care asigură vârful piramidei trofice sau mai bine zis echipa prădătorilor specializați. Spectacolul zoologic al zonei este completat de căprioare, cerbi, mistreți, pârșul comun, pârșul de alun, șoarecele de pădure, chițcanul de munte, liliacul urecheat brun și liliacul bicolor.
Din văzduh urcă și coboară cu viteze amețitoare cel mai numeros număr de specii de păsări dintre toate vertebratele și care acoperă principalele tipurile de habitate din parc: brumărița alpină, codroșul, corbul, vinderelul, pietrarul, codobatura albă și cenușie, potârnichile, pitulicea, mierla gulerată, pantarușul, macaleandrul, fașa de pădure, brumărița de pădure, eretele vânăt, șoimul călător, uliul porumbar, acvila țipătoare mică și șorecarul comun.
La sol „evoluează” cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn, precum și specii din familia reptilelor, ca: vipera, șarpele de alun, șopârla cenușie, șopârla de munte și năpârca, iar în ochiurile de apă apar, odată cu topirea zăpezii, tritonii și broscuțele fără coadă, în timp ce printre desișurile ierboase își duce traiul silențioasa salamandră.
Drumurile Călimanului…
Călătoria în natura protejată înseamnă, însă, atât o responsabilitate pentru cel care calcă pe potecile muntelui, cât și pentru cel care se ocupă de destinele zonei. Pentru Parcul Național Călimani, investiția în întreținere și conservare se menține atât cu fonduri europene, cât și cu veniturile bugetare sau cele provenite din taxele percepute pentru servicii turistice de echitație sau ghidare de grupuri.
Potrivit informațiilor publicate pe portalul calimani.ro, pentru un grup de trei persoane, tariful este de 22 de euro (cu ghid inclus), iar pentru fiecare persoană în plus, dar nu mai mult de 8, se adaugă câte 3 euro. O călătorie prin munți cu calul, timp de o zi, spre Rezervația 12 Apostoli, ajunge la 140 de lei, iar pentru o excursie călare de trei zile pe creasta vulcanică din Munții Călimani, doritorii trebuie să scoată din buzunar 420 de lei.
Peisajele unice și impresionante, generate de structura geomorfologică specifică munților vulcanici, existența pădurilor de molid virgine și cvasivirgine de vârstă seculară și secțiunea prin conul vulcanic Negoiu Românesc, rezultat al activităților miniere de suprafață din perioada 1970 — 1994, reprezintă o reală atracție a zonei.
„În contextul dezvoltării turistice actuale, ariile protejate devin mai atractive pentru grupuri tot mai numeroase de turiști. Parcul Național Călimani, ca masiv montan în care turismul este practicat încă dinaintea dobândirii acestui statut, se înscrie în aceeași tendință, fapt pentru care, în vederea dezvoltării unui turism ecologic, administrația acestuia își propune să vină în întâmpinarea cererii turistice în continuă creștere cu programe turistice specifice, cu măsuri clare de organizare și control a fenomenului turistic actual și planificare a obiectivelor de perspectivă”, susține Basarab Bîrlădeanu, directorul Parcului Național Călimani.
În plus, dată fiind valoarea bogățiilor naturale de pe cuprinsul Parcului Național Călimani (3 rezervații naturale, floră și faună deosebită), dar și variantele multiple de acces în Călimani, responsabilii parcului își propun organizarea fluxului turistic, astfel încât să existe o îmbinare perfectă a întregii activități turistice cu obiectivele de conservare a naturii.
În elaborarea strategiei de management a vizitatorilor, „Administrația Parcului Național Călimani acordă un rol la fel de important și resurselor turistice aflate în sfera comunităților adiacente ce interacționează cu parcul și își propune să ajute la promovarea și susținerea acestora, prin realizarea unui plan cu o viziune unitară și cu măsuri care să permită o dezvoltare complementară a diferitelor tipuri de turism”, potrivit lui Bârlădeanu.
Cât privește derularea de proiecte cu fonduri europene, directorul Parcului Național Călimani a menționat, pentru AGERPRES, că valoarea însumată a acestora totalizează aproximativ de 6,324 milioane lei, împărțită procentual astfel: dotări — 15%; infrastructură de vizitare — 37%; cartare, inventariere specii și habitate de interes comunitar — 32%, respectiv informare conștientizare — 16% .
„În vederea completării valorilor aprobate, Administrația Parcului a implementat sau a fost beneficiar al proiectelor cu finanțare externă, care au vizat reducerea efortului financiar al Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, promovarea ariei protejate, dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea dotărilor, efectuarea unor activități cuprinse în Planul de management”, a spus șeful Parcului Călimani.
Totodată, pe viitor, odată cu acordarea unor noi finanțări pentru mediu din partea Uniunii Europene, Administrația Parcului Național Călimani își propune implementarea de proiecte care să asigure realizarea unui plan de management integrat pentru toate ariile naturale protejate care se suprapun pe suprafața Parcului Național Călimani și pe care le are în administrare, monitorizarea speciilor și habitatelor de interes comunitar, dezvoltarea infrastructurii de vizitare și promovarea ariei protejate, asigurarea condițiilor de desfășurare a activităților specifice.
În ceea ce privește bugetul anual alocat de RNP — Romsilva pentru Parcul Național Călimani, acesta se situează, în 2015, la 910.000 lei, sumă necesară administrării în bune condiții a ariei naturale protejate. Bugetul necesar, conform Planului de Management aprobat prin HG/1035/2011, este de 2.565.000 lei/an.
Interacțiunea armonioasă a omului cu natura rămâne, în continuare, una dintre preocupările celor care se ocupă de destinele zonelor protejate ale naturii, multe dintre ele nedescoperite. Peisajele mirifice și familiile de specii care își duc existența în fiecare zi în locurile de poveste sunt atuuri pe care România nu trebuie să le scape printre degete și de care trebuie să profite la maximum în mod durabil și printr-un management sustenabil.
AGERPRES
www.agerpres.ro
