Gosp Com, operatorul regional de apă şi canalizare din judeţul Covasna pune la dispoziţie agricultorilor o nouă aternativă de îngrăşământ.
Despre nămolul rezultat în urma procesului de epurare a apei, agricultorii încă nu ştiu foarte multe, însă, se pare că deja şi-au format o părere în privinţa acestei alternative de fertilizare a terenurilor agricole. În momentul de față există acţiuni de conştientizare a fermierilor pentru a utiliza acest produs care poate fi utilizat şi în silvicultură, după cum a explicat ofiţerul de contracte la unitatea de implementare a proiectului a Gosp Com, Radu-Raul Mihai. „Nămolul este tot ce însemană materie solidă din apa uzată. Include substanţă organică şi materie neorganică precum pietriş şi nisip. Momentan, concentraţia de solide este prea mică şi nu prea este folosit. Plus că legislaţia nu este foarte bine pusă la punct ca să fie folosit în orice agricultură ”, a mai spus acesta.
Prin proiectul „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Covasna” pe care Gosp Com l-a demarat încă din anul 2013, noua Staţie de Epurare a apei din Sfântu Gheorghe va avea o platformă performantă de uscare a noroiului, cu scopul de a fi redirecţionat către culturile din judeţ.
Chiar dacă Gosp Com, a garantat că noroiul părăseşte Staţia de Epurare cu un set de analize care să ateste calitatea sa, directorul Direcţiei pentru Agricultură Covasna, Konczei Csaba, a spus că totuşi, nu recomandă folosirea noroiului în agricultura culturilor ce intră în hrana zilnică a oamenilor sau animalelor. „Are calităţi destul de bune fertilizante, problematica este următoarea: acest noroi se poate folosi în gricultură dar cu rezerva să se folosească la culturi care nu intră în hrana omului sau animalelor, fiindcă, după tot procedeul tehnologic se elimină metalele grele cât de cât, dar nu se pot elimina anumite reziduuri hormonale provenite, spre exemplu, din medicamente” a declarat acesta. Mai mult de atât, şi agricultiorii sunt sceptici în ceea ce priveşte folosirea nămolului ca îngrăşământ, în special la culturile ce ajung pe masa oamenilor.
Cei care doresc să folosească sau deja folosesc acest tip de îngrăşământ, au o monitorizare a solului foarte riguroasă, datorită substanţelor pe care noroiul le-ar putea conţine. Aşadar, chiar dacă agricultorul câştigă pe o parte şi poate economisi o anumită sumă de bani achiziţionând acest noroi în mod gratuit de la Staţia de Epurare, poate să cheltuiască mai mult pe altă parte, cu analizele constante pe care trebuie să le facă solului. Mai mult de atât, directorul Direcției pentru Agricultură a explicat că procedura de obţinere a autorizaţiei de folosire a acestuia, este destul de anevoioasă şi necesită foarte multe analize de laborator. „Toată problematica este sub studiu. Impedimentul mare, acesta este: nu pot fi determinate nivelul reziduurilor hormonale care încă nu se ştie ce efecte ar avea la oameni şi animale”, a completat Konczei Csaba.
Dacă nu ar fi acest impediment, atunci folosirea noroiului ca îngrăşământ în agricultură ar avea ca efect, în primul rând, scăderea cheltuielilor pentru fermieri, propulsând astfel agricultura şi oferind o gură de aer proaspăt agricultorilor. „Noi îl punem la dispoziţie gratis, pentru că este în avantajul nostru să eliminăm o cantitate mai mare de nămol”, a mai spus reprezentantul Gosp Com.
În momentul de faţă, doar în judeţul Argeş există fermieri care folosesc acest tip de îngrăşămînt pentru culturile lor, însă, doar cu caracter experimental.
Maricela Dan
