În general, lucrurile forțate sau evenimentele insuficient gândite și organizate nu dau rezultatele așteptate. Așa și cu Referendumul pentru familie desfășurat în zilele 6-7 octombrie 2018. De fapt, au existat discuții pro și contra și înainte de Referendum, dacă trebuie făcut sau nu, însă acum, când „a venit apa la moara” celor care de-abia au așteptat să-și frece mâinile a bucurie pentru „catastrofa” ocazionată de eveniment, aceste discuții fac spume la gură multora, ele devenind „fulminante”.
Adevărul este că poporului nostru îi cam lipsește simțul civic, ca să nu spunem educația. Și trebuie să recunoaștem că orice referendumuri ori alegeri s-ar organiza în România, rezultatele nu pot fi reale atât timp cât prezența la vot nu va fi „obligatorie”. În fond ce este prezența la vot dacă nu o „datorie civică”? Bineînțeles că mulți vor protesta cu privire la obligativitatea votului, zicând că e democrație și fiecare e liber să decidă cum vrea. Și chiar au dreptate, numai că aici nu ne referim la decizie, care poate fi liberă, ci la obligația civică a fiecărui cetățean de a se prezenta la vot, iar acolo, în cabina de votare, e liber să-și exprime opțiunea, însă la noi nu-i așa, oamenii sunt destul de dezorientați, unii nu înțeleg despre ce e vorba, iar alții nici măcar nu știu ce vor. Pe de altă parte, modul în care se aplică democrația la noi este cel puțin ciudat. Când un șef de stat sau șefi de partide îndeamnă populația să nu meargă la vot, aceasta cum se numește? Cum poți folosi votul ca „armă politică”?! Oare acest lucru este corect?!
Am zice că din situația creată după Referendumul din 2018 ar trebui trase multe concluzii, pentru ca lucrurile să nu se mai repete în viitor. Ne lăudăm că suntem o țară cu locuitori circa 80% ortodocși. Atunci unde au fost acei ortodocși când trebuiau să voteze pentru familia tradițională?! În mod sigur îi veți găsi acum peste tot comentând în fel și chip rezultatele Referendumului. Firesc ar fi ca acești ipocriți să n-aibă dreptul să comenteze rezultatele „catastrofale”, dacă nu s-au prezentat la vot și nici dacă mâine vor vedea lucruri „nepermise” sau „rușinoase” întâmplându-se pe stradă între „soți” de același sex, căci prin neprezentarea lor la vot ei de fapt au votat PENTRU astfel de lucruri. De aceea rămânem la părerea noastră: prezența la urne ar trebui să fie obligatorie, indiferent ce opțiune alegem, aceasta fiind o datorie civică a fiecărui cetățean. Noi cerem mereu de la Guvern să ne dea de toate, dar ce dăm noi în schimb Statului? Nimeni nu spune că atunci când lucrurile nu merg bine nu avem dreptul să protestăm, însă protestul e una și votul e alta, iar refuzul de a nu te prezenta la votare, cică în semn de protest ori boicot etc., nu este o soluție cinstită, mai degrabă aduce a gest de lașitate.
În ceea ce privește Biserica, tot mai blamată, ce să spunem, au și oamenii dreptate, numai că de-a lungul istoriei secole la rând Biserica a avut supremația și a condus destinele popoarelor, și chiar dacă, mai aproape de timpul nostru, a pierdut această supremație, ea continuă să conlucreze cu Politicul, deci are un cuvânt greu de spus, doar că și în sânul Bisericii au loc destule scandaluri, iar lumea aude și vede, apoi taxează, așa că nimeni nu e pur.
A nu se înțelege greșit că e vorba numai despre Biserica Ortodoxă. Într-un articol de N.O. apărut pe HotNews.ro, luni, 8 octombrie 2018, se spune că Papa Francisc acuză Diavolul de diviziunea și scandalurile sexuale din interiorul Bisericii și cere ajutorul îngerilor: „Diavolul este viu și muncește peste program pentru a submina Biserica Romano-Catolică” a spus Papa Francisc, potrivit Reuters. Se mai spune că, fiind convins de implicarea Satanei, Papa a cerut catolicilor din întreaga lume să spună o rugăciune specială în fiecare zi a lunii octombrie, cu scopul de a-l învinge pe Diavol, și că această rugăciune ar trebui adresată Arhanghelului Mihail, considerat lider al îngerilor împotriva lui Lucifer, rugăciunea respectivă sunând cam așa: „Sfinte Mihail arhanghelul, apără-ne în luptă, fii ajutorul nostru împotriva răutății și curselor celui rău. Salvează-ne de osânda veșnică.”
În concluzie am spune că și în România, catolici, ortodocși ori de altă religie ar trebui să ne rugăm Arhanghelului Mihail să ne ajute în lupta noastră cu Cel Rău care s-a băgat în noi toți și nu ne lasă să fim cu inima curată și să trăim în pace. Cât despre „osânda veșnică”, am zice că mai degrabă ar trebui să ne ocupăm de „osânda” care ne e dată în prezent, în urma faptelor noastre cugetate ori necugetate. Și să încercăm să îndreptăm lucrurile pe calea cea bună…
Mihai Trifoi
