Moştenitorii castelului Szentkereszty din localitatea Arcuş, care trăiesc în străinătate, au fost chemaţi în judecată de Ministerul Finanţelor Publice, pentru plata sumelor de 5,5 milioane de lei, respectiv 1,5 milioane de euro, reprezentând investiţiile făcute de statul român în această clădire, precum şi în alte câteva imobile aflate în incintă.
Avocatul moştenitorilor, Kincses Elod, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute după prima înfăţişare în acest proces aflat pe rolul Tribunalului Covasna, că a solicitat respingerea acţiunii din mai multe considerente, printre care faptul că Ministerul Finanţelor nu are calitate procesuală, iar, conform legii, „imobilele preluate în mod abuziv (…) se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini”.
Avocatul Kincses Elod a mai spus că suma solicitată este „exorbitantă” şi că, probabil, „tot castelul nu valorează această sumă imensă”.
„Ministerul Finanţelor Publice solicită despăgubiri exorbitante pentru acele lucrări de îmbunătăţiri şi investiţii care au fost efectuate asupra castelului şi celorlalte clădiri retrocedate în anul 2012 (…), dar, în opinia noastră, acţiunea este prescrisă şi inadmisibilă”, a declarat Kincses Elod.
Potrivit acestuia, cauza a fost amânată, în proces intervenind Ministerul Culturii şi Centrul de Cultură Arcuş, care a funcţionat în acest castel în perioada 1990-2012, iar următoarea înfăţişare a fost programată pe 12 aprilie a.c.
Potrivit acestuia, pe rolul instanţelor de judecată se mai află încă trei procese legate de castelul de la Arcuş, două dintre ele vizând revizuirea hotărârilor de retrocedare, cea de-a treia fiind o plângere penală către DNA, deferită Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.
Aceasta din urmă a fost făcută de reprezentanţii Centrului de Cultură Arcuş împotriva avocatului moştenitorilor, notarului şi executorului judecătoresc care au pus în aplicare sentinţa definitivă de retrocedare pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2012.
Kincses a mai spus, printre altele, că cei care i-au chemat în judecată pe moştenitorii baronului Szentkereszty încearcă să „întoarcă roata istoriei”, invocând existenţa unor documente de arhivă, potrivit cărora castelul ar fi fost retrocedat în mod ilegal.
Jankovich-Besan Endre, unul dintre moştenitorii baronului Szentkereszty Bela, a declarat, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, că doreşte să vină în România şi să introducă imobilul în circuitul cultural şi comercial.
Avocatul părţii adverse, avocatul Ioan Sabău Pop, a precizat, într-o adresă transmisă presei, că „Centrul de Cultură Arcuş nu este uzurpatorul „imobilului” care a fost „retrocedat” cu ghilimele de rigoare, unor pretinşi proprietari veniţi din negura feudalismului”.
De altfel, în cererea de revizuire a retrocedării depusă la instanţă, se arată, printre altele, că imobilul în cauză a fost preluat de statul român în aplicarea Legii nr. 91/1945, prin care s-a înfiinţat Casa de Administrare a Bunurilor Inamice (CASBI).
„Numitul Szentkereszty Bela şi singura moştenitoare acceptantă Szentkereszty Erzsebet, sora lui, au fost consideraţi inamici ai aliaţilor şi ai României în înţelesul art. 8 şi 15 din Convenţia de Armistiţiu de la 12 septembrie 1944, impusă României de aliaţii de atunci. Imobilul – teren şi construcţii – nu au făcut obiectul vreunei proceduri administrative sau judiciare reglementată de Decretul – Lege nr. 228/1948, în sensul de a fi fost reclamat spre restituire de către proprietarii supuşi sub regim CASBI”, se arată în documentul citat.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
