Conducerea Bibliotecii Judeţene ASTRA din Sibiu pregăteşte reeditarea primei Enciclopedii a românilor, prima din sud-estul Europei şi a patra din lume, care în prezent se află în sediul Asociaţiunii ASTRA.
„Dorim să reedităm prima Enciclopedie a românilor. De o onorantă atenţie s-a bucurat lucrarea în discuţie şi în perioada interbelică, Fundaţiile Regale intenţionând o reeditare a acesteia. Intenţie rămasă, din păcate, doar la acest stadiu. Preluată în acest an aniversar de singura structură funcţională a Asociaţiunii care a funcţionat fără întrerupere din 1861 până astăzi: Biblioteca ASTRA”, a declarat pentru AGERPRES directorul instituţiei, Silviu Borş.
Considerată o lucrare foarte valoroasă din patrimoniul românesc, prima enciclopedie română este păstrată la Biblioteca ASTRA, practic prima instituţie de cultură modernizată în anul 2007, care a marcat atunci atât începutul anului Capitalei Culturale Sibiu, precum şi intrarea României în Uniunea Europeană.
„Biblioteca Judeţeană ASTRA din Sibiu, aflată în subordinea Consiliului Judeţean, se numără printre instituţiile culturale de excelenţă. Pe lângă clădirea veche a Bibliotecii ASTRA care este monument istoric, unde s-a fondat Asociaţiunea ASTRA, mai există o clădire nouă, cea mai modernă din România, după cea a Bibliotecii Naţionale din Bucureşti. Dacă este să vorbim de cea mai veche enciclopedie română, ne bucurăm că o avem la Sibiu”, a spus vicepreşedintele CJ Sibiu, Ioan Banciu.
Iniţiativa din anul 1895 a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) de a elabora prima enciclopedie românească s-a concretizat prin editarea acesteia în trei volume, primul apărut în anul 1898, al doilea în anul 1900, iar al treilea în anul 1904. La elaborarea acesteia şi-au adus contribuţia personalităţi elevate, dintre cei peste 200 de colaboratori peste 25 fiind membri ai Academiei Române (Titu Maiorescu, Gheorghe Dima, Constantin Rădulescu-Motru, A.D. Xenopol, Ovid Densuşianu, Grigore Antipa etc.). Apariţia „Enciclopediei Diaconovici” este, de altfel, prima enciclopedie din sud-estul Europei şi a patra în lume.
Faţă de aprecierea iniţială a Comitetului Asociaţiunii asupra dimensiunii Enciclopediei, de „cel puţin 2 tomuri de câte 60 coale de tipar (…) în fascicole de câte 6 coale, cu numeroase ilustraţiuni şi harte”, dar „în cas de trebuinţă” fără o limită de spaţiu tipografic, Cornel Diaconivici, secretarul I al societăţii culturale amintite, coordonatorul monumentalei enciclopedii considerate de acesta ca fiind „un laconic dar credincios călăuz în toate chestiunile de interes general şi îndeosebi un inventar cât mai complet al avuţiilor şi forţelor noastre naţionale”, a reuşit să finalizeze lucrarea acum 110 ani sub forma a trei volume, după ce a făcut „totul ce între împrejurările date a fost cu putinţă”, cu titulatura Enciclopedia Română, publicată din însărcinarea şi sub auspiciile Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român de Dr. C. Diaconovich.
Cele trei volume sunt descrise astfel: Tomul I. A – Copenhaga (Cuprinde 10401 articole cu 9 harte, planuri şi adnexe şi 111 ilustraţiuni în text). Sibiu, 1898. Editura şi Tiparul lui W. Kraft (7 file nenumerotate + 936 p. numerotate) (dimensiune pagină: p. 25 x 16 cm; dimensiune text: 22 x 12,5 cm). Tomul II. Copepode – Keman (Cuprinde 8402 articole cu o hartă, 2 adnexe şi 20 ilustraţiuni în text). Sibiu, 1900. Editura şi Tiparul lui W. Kraft (4 file nenumerotate + 947 p. numerotate) (dimensiune pagină: p. 25 x 16 cm; dimensiune text: 22 x 12,5 cm). Tomul III. Kemet – Zymotic (Cuprinde 18819 articole cu 2 harte, 2 adnexe şi 16 ilustraţiuni în text.) Sibiu, 1904. Editura şi Tiparul lui W. Kraft (3 file nenumerotate + 1276 p. numerotate) (dimensiune pagină: p. 25 x 16 cm; dimensiune text: 22 x 12,5 cm).
Lucrarea s-a bucurat şi se bucură în continuare de o largă apreciere, mai ales în rândul „publicului cult”, ea fiind proiectată de la bun început a fi unul dintre instrumentele de popularizare a cunoştinţelor (pe lângă reţeaua de biblioteci publice), venind să suplinească lipsa lucrărilor de specialitate în limba română „mai ales pe terenul sciinţelor naturale”, dar şi numărul mic al publicaţiilor periodice de specialitate şi, mai cu seamă, crearea, după uriaşe eforturi ale Asociaţiunii, de centre culturale româneşti, preponderent în mediile rural şi mic urban, unde numărul populaţiei româneşti era, în acea perioadă, cel mai mare.
„Pe lângă conţinutul în sine al lucrării, foarte importante şi interesante pentru cercetători sunt instrumentele de lucru folosite la elaborarea acesteia; întreaga arhivă se găseşte la Sibiu, în ultima perioadă fiind valorificate porţiuni importante din aceasta. De reţinut, corespondenţa purtată de Cornel Diaconovici cu colaboratorii pentru elaborarea Enciclopediei, aflată la Direcţia Judeţeană Sibiu a Arhivelor Naţionale, subiect de cercetare concretizat sub forma unei teze de doctorat a lui Alexiu Tatu, conducătorul instituţiei amintite, lucrare de apariţia căreia sperăm să avem parte în acest an”, a povestit directorul Bibliotecii Judeţene ASTRA, Silviu Borş.
O parte consistentă a arhivei se află şi la Biblioteca ASTRA, şi anume declaraţiile de adeziune la elaborarea Enciclopediei şi fişele de lucru folosite. Acestea sunt puse la dispoziţia cercetătorilor interesaţi, o parte dintre ele existând şi în format electronic pe site-ul instituţiei din Sibiu. Ilustraţiile din lucrare sunt prezente şi în portalul Europeana, graţie contribuţiei Bibliotecii Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. Rezultatele cercetărilor fondurilor de arhivă, indiferent de deţinătorii acestora, s-a concretizat, de-a lungul timpului, şi sub forma unor studii ştiinţifice de mai mici sau mai mari dimensiuni. În urmă cu zece ani, Revista Transilvania a dedicat un număr implinirii unui secol de la finalizarea elaborării Enciclopediei.
Cornel Diaconovici a fost ales redactor responsabil al acestei prime opere enciclopedice româneşti, datorită experienţei sale. Acesta mai colaborase la elaborarea mai multor enciclopedii germane. Un lucru mai puţin cunoscut este că Diaconovici a anunţat în aprilie 1895 conducerea Asociaţiunii ASTRA că s-a încheiat un contract cu Editura Kraft din Sibiu pentru tipărirea Enciclopediei în 3.000 de exemplare, aproximativ 120 de coli de tipar. De asemenea, la acel moment, Diaconovici semnase şi contractul de distribuţie cu librăriile Carol Muller din Bucureşti. Diaconovici a garantat acoperirea cheltuielilor de tipărire cu averea proprie. Iniţial, Enciclopedia a fost publicată în fascicole, care au fost vândute, astfel fiind obţinuţi banii necesari tipăririi. Opt ani a durat munca echipei lui Diaconovici până a reuşit să finalizeze editarea Enciclopediei.
Prima enciclopedie a românilor a fost premiată cu Medalia de Aur în 1903 de Academia Română, iar Cornel Diaconovici a fost distins, la propunerea ministrului Titu Maiorescu, cu medalia Bene Merenti clasa I.
AGERPRES
