Autoritățile ucrainene invită Biserica Ortodoxă Română (BOR) la un dialog pe tema constituirii unei structuri religioase subordonate BOR care să funcționeze pe teritoriul Ucrainei.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat, vineri, la Cernăuți, că a discutat cu oficialii ucraineni pe tema afilierii la BOR a unor biserici ortodoxe în care slujbele se oficiază tradițional în limba română, iar partea ucraineană a vorbit despre „nevoia de dialog cu BOR”.
„Dumnealor au reiterat mesajul, pe care înțeleg că îl știți deja, și anume nevoia de dialog cu BOR. Aici există și o limită a mandatului meu, în sensul că nu pot să intru în zona dreptului canonic, însă în discuția pe care am avut-o cu Guvernul (n.r.- Guvernul Ucrainei) am adresat această nevoie a noastră, pe de o parte, de a avea răspuns, iar, pe de altă parte, de a putea ca fiecare comunitate să își aleagă calea în care are încrederea cea mai mare … mai puțin Moscova”, a afirmat Țoiu.
În Ucraina funcționează 130 de biserici în care slujbele se oficiază tradițional în limba română. Față de aceste biserici, autoritățile statului ucrainean exercită o presiune crescândă de trecere de la Biserica Ortodoxă Ucraineană, derivată a Patriarhiei Moscovei, la nou-formata, în 2019, Biserică Ortodoxă a Ucrainei, considerată a fi necanonică și nerecunoscută de ansamblul Ortodoxiei. În plus, românii din Ucraina au temerea ca biserica să nu devină un instrument de ucrainizare forțată, după modelul școlilor cu predare în limba română, al căror număr s-a redus la jumătate față de anul 1991.
Avocatul Eugen Patraș, originar din regiunea Cernăuți, cel care a făcut demersurile pentru înregistrarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, a primit interdicția de a intra pe teritoriul Ucrainei la doar cinci zile după ce a depus dosarul pentru înregistrarea noii organizații religioase.
„Este un demers în primul rând legal, drept urmare a constituirii, la 25 august 2024, a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. În plus, demersul nostru este conform articolului 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, semnată și ratificată atât de Ucraina, cât și de România. Este conform art. 35 din Constituția Ucrainei, care garantează libertatea religioasă, iar principiul libertății religioase este unul fundamental în toată legislația internă și internațională. Este în conformitate cu art. 8 din Legea privind minoritățile (comunitățile) naționale din Ucraina. Nimeni nu poate să ne dea indicații cui să ne rugăm și la care biserică să mergem, după cum se încearcă din răsputeri de autorități. Și articolul 13 alineatul 6 din Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina, din 1997, ne garantează libertatea religioasă. Un tratat internațional prevalează în raport cu legislația internă, cu toate că aici nu există nicio contradicție între legislația internă și Tratatul din 1997. Dreptul de a opta pentru o biserică sau alta nu ține de punctul de vedere al experților sau al statului. Știm doar că statul este separat de biserică și biserica de stat. În cazul dat, avem binecuvântarea Patriarhiei Române. Este dreptul nostru, al românilor din Ucraina, de a reveni la Patriarhia Română de care am ținut istoric până la ocupația sovietică”, a declarat Patraș.
De asemenea, trei preoți români din regiunea Cernăuți au depus cereri de afiliere la BOR, însă le-au retras a doua zi, ca urmare a presiunilor făcute de autoritățile din Ucraina. Preoții din satele românești Boian, Hrușeuți și Pătrăuții de Jos au solicitat în scris, pe 19 mai 2025, Administrației Regionale de Stat din Cernăuți înregistrarea noilor statute, prin care să se ia act de hotărârile enoriașilor din parohiile lor de schimbare a afilierii canonice, respectiv ieșirea din subordinea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei de la Moscova, și revenirea în comuniunea tradițională a Patriarhiei Române.
AGERPRES
