Împlinirea a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată la Sfântu Gheorghe, printr-o suită de manifestări cultural-ştiinţifice, artistice şi sportive.

Manifestările dedicate celor 155 de ani de la Mica Unire au debutat la încă de miercuri la Sfântu Gheorghe, cu prima ediție a concursului de istorie cu tema „Alexandru Ioan Cuza şi Unirea de la 24 ianuarie 1859”, organizat de Instituția Prefectului – județul Covasna, în colaborare cu Asociaţia  „Universitaria Emil Poenaru”  din Braşov. La concurs au participat elevi din clasele gimnaziale. Activitățile au continuat joi cu simpozionul intitulat „Ecoul intern şi internaţional al Unirii de la 24 ianuarie 1859”, organizat de Instituția Prefectului, împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita.

Paradă istorico-artistică

 Vineri, programul dedicat Unirii Principatelor Române a început dimineață cu Te-Deum-ul, oficiat la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe. A urmat apoi „parada istorico-artistică”, la care au participat și Junii Brașovului. La paradă au luat parte și actori de la Teatrul din Brașov care l-au întruchipat pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe Mihail Kogălniceanu şi pe moş Ion Roată. Aceștia au sosit în fața Catedralei cu o caleașcă și au pornit către Piața ”Mihai Viteazul”.

  Acolo, a avut loc programul artistic intitulat ”Uniți sub tricolor”, la care a participat și grupul de păstrători de tradiții de la Vâlcele, dar și un grup din Republica Moldova.

Însoţiţi de cadre didactice, la Ziua Unirii Principatelor Române au luat parte şi elevii ai unităţilor de învăţământ din Sfântu Gheorghe care, s-au prins în hore ale bucuriei.

Programul artistic  a fost urmat de premierea celor ce au participat  la concursul de istorie care a avut loc miercuri, de ceremonialul militar-religios și de depuneri de coroane de flori la statuia  Voievodului Mihai Viteazul.

La finalul manifestărilor dedicate zilei de 24 ianuarie, ca în fiecare an, cu mic, cu mare, participanţii s-au prins în Hora Unirii.

Unirea  din 1859 n-a fost o simplă alăturare de teritorii, ci o contopire a celor două state româneşti într-un organism cu adevărat unitar

 

În discursul său, prefectul judeţului Covasna, Dumitru Marienscu, a spus: „Înfăptuirea Unirii, simbolizată în dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, ca unic domnitor al ţărilor româneşti, a constituit un eveniment de însemnătate istorică, ce a pus temelia statului român modern, cel prin care am devenit o naţiune unită, demnă şi recunoscută în Europa. Împrejurările istorice nu au permis unirea simultană a celor trei ţări române, astfel ca statul naţional român s-a format treptat, unirea din 1859 desăvârşindu-se în 1918, când lupta pentru unitatea poporului român a fost  încununată de victorie.

Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate, domn al Moldovei şi Ţării Româneşti, îndeplinindu-se dorinţa cea mai mare, care a hrănit toate generaţiile trecute şi care va face ca  generaţiile viitoare să fie fericite.

            Marii noştri voievozi si-au dat mâna de atâtea ori pentru a înfrunta valurile potrivnice ale istoriei, înţelegând că unirea este chezăşia păstrării fiinţei noastre pe glia străbună. Această credinţă a inspirat şi fapta lui Mihai Viteazul, când a împlinit vremelnic unitatea celor trei provincii  româneşti, plătind cu viaţa o întreprindere care sfida voinţa imperiilor ce ne înconjurau. Constantin Brâncoveanu şi Tudor Vladimirescu s-au jertfit pentru dreptul la identitate şi unitate naţională , revoluţionarii de la 1848 au luptat cu însufleţire pentru idealul emancipării sociale, dintre care cei mai mulţi au devenit artizanii Unirii pe care o sărbătorim astăzi.

Ideea unirii a avut un puternic suport emoţional datorită marilor noştri militanţi unionişti în frunte cu Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Ion.I Brătianu şi mulţi, mulţi alţii, ştiuţi şi neştiuţi, păstraţi sau nu în paginile cărţilor de istorie, în faţa cărora se cuvine să ne plecăm frunţile şi să-i omagiem cu cel mai curat sentiment al recunoştinţei.

Unirea  din 1859 n-a fost o simplă alăturare de teritorii, ci o contopire a celor două state româneşti într-un organism cu adevarat unitar, cu noi structuri politice, economice şi administrative, ce au redimensionat coordonatele evoluţiei noastre moderne.

Astăzi,  datoria noastră este să continuăm efortul partizanilor Unirii, participând împreună la consolidarea statului de drept şi la modernizarea României.

De asemenea, avem nevoie de un climat de stabilitate şi trebuie să dezvoltăm în mod consecvent o politica de bună-vecinătate şi de cooperare cu statele din zona, să contribuim la consolidarea încrederii reciproce şi a securităţii în Europa.

Ca membrii NATO şi a Uniunii Europene,  avem obligaţia de a ne conforma noilor provocări şi tendinţe. Pentru a răspunde acestor deziderate, va trebui să ne consolidăm permanent poziţia şi să găsim cele mai bune soluţii pentru a demonstra că suntem un partener viabil, puternic şi respectabil.

Istoria ne demonstrează că suntem capabili de acte semnificative şi că aparţinem, geografic şi ideologic, Europei Unite, însă mai este nevoie de muncă inteligentă şi susţinută, de solidaritate naţională şi socială, de responsabilitate politică şi de spirit de sacrificiu. Avem datoria morală faţă de înaintaşii care, cu sudoare şi sânge, au  înfăptuit statul naţional unitar român, să găsim împreună căile pentru apărarea şi promovarea interesului naţional.

Trebuie să fim conştienţi că viitorul poporului român şi al statutului său naţional unitar şi independent depind acum de capacitatea noastră de a susţine o dezvoltare complexă. Numai prin îndatoriri comune şi loialitate deplină din partea tuturor putem să ne aducem aportul la consolidarea societăţii româneşti.

 România are nevoie de loialitatea noastră, de eficienţa şi responsabilitatea noastră, oriunde am fi. România este efortul nostru de a fi împreună în fiecare zi, solidari şi conştienţi de răspunderea pe care o avem faţă de viitor.

Noi trebuie să lăsăm moştenire copiilor  noştri un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil – România”.

Prefectul Dumitru Marinescu a declarat că sărbătoarea a fost foarte reuşită şi că se bucură că de la an la an la acest gen de manifestări participă un număr tot mai mare de oameni, în special tineret.

Distracţie la Balul Unirii

Peste 200 de persoane au luat parte, vineri seara, la Balul Unirii organizat de Instituţia Prefectului, la restaurantul Santana din Sfântu Gheorghe. Horele, sârbele, învârtitele, Braşoveanca dar şi muzica disco i-a adus pe ringul de dans pe cei prezenţi, care s-au distrat până aproape de zorii zilei.

[slideshow id=70]

M.D.C.

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail