Pe zi ce trece meseriile tradiţionale pierd teren din cauza progresului tehnologic. Acest lucru s-a întâmplat şi cu meseria de ceasornicar. În Sfântu Gheorghe, la ora actuală mai există patru ateliere de reparat ceasuri, care au supravieţuit în epoca electronicii şi miniaturizării.

Afacerile ceasornicarilor nu mai merg ca pe vremuri şi din cauză că oamenii preferă mai degrabă să îşi cumpere lucruri noi, renunţând la reparaţii.

Laura Elena Cernea, ceasornicar de profesie, a învăţat meserie cu peste 20 ani în urmă la o şcoală de ceasornicari şi este una dintre puţinele persoane care mai practică această meserie în oraş. De la aceasta am aflat că, în prezent nu mai există şcoli pentru ceasornicari, singura posibilitate pentru a învăţa această meserie fiind, probabil, ucenicia într-un astfel de atelier.

Laura repară ceasuri din 1989 şi, nu de puţine ori, îşi asumă riscul de a lucra degeaba, pentru a-şi păstra clienţii. Mai mult, Laura spune că nu a dorit niciodată să lucreze la un patron pentru că a considerat importantă libertatea profesională. Astăzi ceasornicăriile sunt căutate pe de-o parte de cei care vor să-şi repare ceasurile cu o anumită încărcătură sentimentală sau de cei care nu îşi permit să îşi achiziţioneze un ceas nou. Pe de altă parte, micile ateliere mai sunt căutate şi de către cei care  au nevoie de modificări precum schimbatul bateriei, a curelei sau a telescopului.

Pe la atelierul Laurei, aflat la parterul magazinului Şugaş, trec zilnic 5-10 oameni care au probleme mai mari sau mai mici cu ceasurile lor. Majoritatea vin însă pentru lucruri minore, cum ar fi să schimbe bateria sau cureaua. Având în vedere că numărul clienţilor variază de la o zi la alta, ceasornicăria nu este o meserie cu un venit lunar fix. Pentru o operaţiune minoră cum ar fi schimbatul bateriei, se câştigă cam 5 lei, iar o reparaţie mai minuţioasă poate ajunge şi la 30 de lei.

Laura repară toate tipurile de ceasuri, de la cele mecanice şi electronice de mână, până la ceasuri de masă sau ceasuri de perete. Curioasă din fire am întrebat-o pe Laura care este secretul în a deveni un bun ceasornicar, care sunt acele calităţi de care ai nevoie pentru a practica o astfel de meserie. Am aflat că această meserie implică de fapt un mix de calităţi precum: răbdare, perseverenţă, minuţiozitate, seriozitate, punctualitate (!) , o vedere bună şi o minte precisă? “Uneori, să repari un ceas poate lua ore întregi, încerci diferite variante pentru a-l readuce la starea de funcţionare, dar tot nu merge, şi atunci trebuie să ai un spirit de observaţie bun sau poate să încerci metode mai vechi, aplicate la alte ceasuri defecte, dar care iniţial nu bănuiai că vor merge şi în cazul acesta.  Au apărut tot felul de ceasuri şi trebuie să ţii pasul cu noile modele şi să te adaptezi ” ne-a mai spus Laura.

Anna-Maria Chiţu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail