În ziua când am plecat de-acasă, nu ştiam exact traseul pe care-l vom urma în Basarabia. Ştiam că voi face parte din delegaţia Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” care organiza, în acea perioadă din Săptămâna luminată, Festivalul Folcloric „Se-ntâlneşte Dor cu Dor”. Doamna prof Areta Moşu, preşedinta despărţământului ieşean, în calitate de organizator, ştia desfăşurarea exactă a întregului eveniment, bineînţeles cu itinerariul pe care îl vom parcurge. La plecarea noastră din Iaşi ni s-au alăturat Maria Crenguţa Volintiru, o talentată interpretă de muzică religioasă, şi sculptorul Mircea Ştefănescu.

 La trecerea Prutului, în vamă, ne-am întâlnit cu autocarul venit din Oltenia cu membrii Ansamblului „Olteţul” din Morunglav, jud. Olt. Următoarele patru zile am fost împreună, în sate basarabene în care organizatorii programaseră spectacole.

Prima oprire – satul Bardar, raionul Ialoveni, o localitate cu peste 5000 de locuitori. Am ajuns seara, însă în faţa şcolii am fost aşteptaţi de conducerea despărţământului ASTRA din Bardar şi din Ialoveni (prof. Vera Balan, Tatiana Chiruţă), de cadre didactice, dar şi de mai multe persoane – cei care urma să ne cazeze. O bună organizare, în care s-a implicat chiar primarul localităţii, domnul Petru Plugaru, a condus la o rapidă repartizare a celor 32 de membri ai ansamblului folcloric şi a celor patru membri ai delegaţiei astriste din Iaşi.

Cazarea în familii a mulţumit pe toată lumea. Era evidentă dorinţa de a stabili legături sufleteşti cu românii din Ţară. Am fost primiţi cu drag peste tot. Personal, m-am simţit foarte bine în familia profesoarei de biologie Valentina Bivol, care studiase Universitatea din Craiova şi care avea două fete, una, Maria, studentă la Chişinău şi alta, Dumitrița, elevă la Bardar.

A doua zi dimineaţa, întreaga delegaţie din România a fost invitată să viziteze şcoala. La ei era încă vacanţa de Paşte. În holul clădirii Liceului Teoretic „Aurel David”, prof. Tamara Tonu, directorul instituţiei, ne-a urat bun venit. Ne vorbea cu toată dragostea şi din tot sufletul. A mulţumit ASTREI pentru ocazia oferită elevilor lor de a participa la tabere de vară, în cadrul  proiectului „Acasă la noi”, având şansa de a cunoaşte România, istoria noastră a tuturor, de a cunoaște locurile pitoreşti din Ţară. Aflăm că Liceul Teoretic din Bardar poartă numele unui cunoscut artist plastic, Aurel David (1934-1984), ce s-a afirmat ca o personalitate remarcabilă în artele plastice din Republica Moldova, născut în Bardar. Liceul are în structură treapta primară, gimnazială şi liceală, cu 37 de cadre didactice, cu 23 de clase şi 530 de elevi.

În holul şcolii, admirăm reproduceri după picturi de Aurel David şi ne oprim mai mult în faţa panourilor cu titlul „Un destin în timp şi spaţiu . . ” ce prezintă activitatea pictorului.

Intrăm în câteva săli de clasă organizate sub formă de cabinete şcolare. Nu vedem nicăieri traduceri în limba rusă. Am aflat că în sat locuiesc numai români. Peste tot, pe pereţi sunt tablouri, fotografii, desene, multe citate. În bibliotecă, la loc central portretele scriitorilor V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creangă, T. Arghezi, G. Bacovia, G. Topârceanu. Citim pe un perete: „Omul devine el însuşi doar când îşi cunoaşte istoria” – Mircea Eliade. Frumos!

Sala de şah – o idee extraordinară – realizată cu un proiect local finanţat de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova şi de Federaţia de Şah. Funcţionează în cadrul obiectelor opţionale. Mobilierul este special, cu table de șah, calculatoare; copiilor le place.

În sala de istorie, la loc de frunte, portretul lui Ştefan cel Mare, cu citatul: „S-arătăm prin fapta noastră / Tuturor necontenit, / Că prin neamul său în lume / Ştefan Vodă n-a murit.”, dar şi un alt citat semnat Ion Druţă: „Pământul, istoria şi limba sînt, în esenţă, cei trei stâlpi pe care se ţine neamul.” Știam că basarabenii nu au trecut la scrierea cu î din a şi cu „sunt” în loc de „sînt”. Profesorul de istorie Mihai Răileanu ne povesteşte cum se simt elevii la orele de istorie. Din spusele lui, ne dăm seama că este un profesor cu har.

Suntem conduși în muzeul școlii ce constituie o mândrie a cadrelor didactice. Un muzeu la care au trudit cu vrednicie. Central, activitatea patronului spiritual, pictorul Aurel David – fotografii, reproduceri, volume, un tablou original dăruit de familie. Tabloul cel mai cunoscut este „Eminescu – arbore”. Mi-era cunoscut acest tablou, dar nu-i cunoșteam autorul. Se află pe frontispiciul cunoscutei reviste „Literatură și artă” din Chișinău,. A fost o surpriză pentru mine și mă bucur că în acest mod l-am cunoscut pe artistul plastic Aurel David.

Un loc special în muzeu îl constituie un uriaș panou cu fotografiile profesorilor (și curriculum vitae) care au funcționat în școală de-a lungul anilor – un omagiu sub semnul unui citat: „Numai viața aceluia este vrednică de laudă care trăiește și pentru alții.

Am vizitat și alte săli de clasă, după care ne-am oprit în spațioasa sală de festivități, unde Ansamblul „Oltețul” din Morunglav a prezentat un program folcloric mult apreciat şi aplaudat de elevi, cadre didactice și părinți. N-am putut să nu-mi opresc privirile asupra tablourilor aflate în sala de festivități: C. Brâncuși, N. Iorga, E. Ionescu, M. Eliade, Petre Țuțea, Emil Cioran, Nae Ionescu, Ghe. Brătianu, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr. O școală dintr-un sat al Basarabiei care se respectă, care își respectă Țara și Neamul! Vizita noastră a celor din România este privită ca o sărbătoare întru iubire de suflet românesc, întru respectul tradițiilor și valorilor românești. Să nu uităm: „Cultura este modul specific de a exista în Univers” (Lucian Blaga).

Luminița Cornea

 

 

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail