. . Reprezentanţii comunităţii româneşti din judeţul Covasna, reuniţi sâmbătă la Întorsura Buzăului, au adoptat un Memorandum prin care solicită sprijinul autorităţilor statului pentru prezervarea culturii şi identităţii naţionale a românilor din zonele în care sunt numeric minoritari.
Printre altele, cer Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României să elaboreze o strategie specială pentru sprijinirea şi conservarea acestor comunităţi şi pentru stoparea exodului românilor din Covasna şi Harghita, înfiinţarea unui departament care să faciliteze legătura între organele administraţiei centrale şi societatea civilă românească, numirea unui consilier prezidenţial, respectiv, guvernamental, care să monitorizeze situaţia comunităţilor româneşti numeric minoritare şi care să prezinte rapoarte periodice, precum şi finanţarea din bugetul de stat a proiectelor promovate de asociaţiile şi fundaţiile culturale, religioase şi civice din această zonă.
De asemenea, în memorandum se solicită reprezentanţilor statului român să-şi exercite „mai clar şi mai hotărât” prezenţa în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, prin instituţiile sale specifice, respectiv prefectură, instituţii deconcentrate, armată, forţe de ordine publică.
„Datorită configuraţiei demografice, administrative, educaţionale, economice şi politice actuale din judeţele Covasna şi Harghita, românii au statut de facto de minoritate numerică locală, discriminată negativ în plan local, în mass-media şi în politica naţională, fără putere politică şi fără mijloace de exprimare eficiente în raport cu societatea în mijlocul căreia trăieşte. Populaţia românească din zonă este nesocotită, marginalizată şi tratată ca o populaţie aservită, neexistând egalitate de şanse la obţinerea unui loc de muncă. În judeţele Covasna şi Harghita, contrar cadrului legislativ european, minoritatea dominantă maghiară, devenită majoritate numerică, este protejată prin măsuri evidente de discriminare pozitivă, în vreme ce majoritatea românească din cele două judeţe, devenită minoritatea numerică locală dominată, este condamnată la deznaţionalizare sau la emigrare (…) Cerem Guvernului să adopte măsuri pentru a stopa sau măcar a încetini declinul demografic şi plecarea în masă din zonă, mai ales din rândul tinerilor, datorită discriminărilor la care sunt supuşi şi lipsei de orizont profesional şi de respect a demnităţii. Solicităm politicienilor şi tuturor reprezentanţilor românilor din judeţ să se angajeze plenar la toate nivelurile de decizie pentru îmbunătăţirea situaţiei românilor din zonă”, se arată în documentul citat.
Participanţii la adunare au evidenţiat că românii din zonele în care sunt minoritari numeric nu dispun de instrumente legale şi pârghii eficiente pentru a contracara, prin forţe proprii, efectele negative ale descentralizării în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale aflate „sub autoritatea perpetuă a formaţiunilor etnice maghiare”. Totodată şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că, în ultimii zece ani, populaţia românească din judeţul Covasna a cunoscut un accentuat proces de scădere numerică, în proporţie de 12% comparativ cu 7% populaţia de etnie maghiară din judeţ.
În cadrul reuniunii, dar şi în finalul Memorandumului, reprezentanţii românilor din judeţul Covasna au adresat concetăţenilor de etnie maghiară un apel la conlucrare şi dialog, subliniind că „singura soluţie rezonabilă este convieţuirea paşnică, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi europene”.
Memorandumul va fi trimis şi Consiliului Europei.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
www.agerpres.ro
