Profesioniștii contabili din județul Covasna au sărbătorit, ieri, la sediul Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), Filiala Covasna, a cea de-a XI-a ediţie a Zilei Naţionale a Contabilului Român.
În deschiderea evenimentului, Bogozi Levente- Istvan, președintele CECCAR Covasna a dat citire mesajului transmis de Consiliul Superior al CECCAR, adresat tuturor profesioniștilor contabili din România, cu ocazia acestei zile, în care s-a spus, printre altele: „Sărbătorim cea de a XI-a ediție a Zilei Naţionale a Contabilului Român care reprezintă, așa cum spunea chiar cel care a inițiat-o, regretatul președinte Marin Toma, un prilej pentru a aduce un omagiu tuturor celor care au luptat sau au sprijinit activitățile CECCAR- membri fondatori, reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale și ai administrațiilor locale, autorități publice, organisme neguvernamentale precum și structurile alese sau executive ale CECCAR, și nu în ultimul rând experților contabili și contabililor autorizați- acești furnizori de încredere și de securitate financiară care au asigurat unitatea și-au dat puterea și resurele necesare tuturor realizărilor din profesia contabilă. Profesia contabilă continuă să își manifeste marele merit de a înțelege raporturile dintre Stat și operatorii economici. În condițiile economice actuale a devenit imperativă adaptarea noastră la schimbare, perfecționarea profesională continuă jucând astfel un rol decisiv în furnizarea unor servicii de înaltă calitate. Îndeplinirea rolului pe care profesionistul contabil îl joacă în economia națională este posibilă numai printr-o pregătire profesională de înalt nivel și prin promovarea principiului eticii profesiei noastre” .
„Expertul contabil și profesia contabilă, o carieră de succes”
În prezentarea temei supusă dezbaterii intitulată: „Expertul contabil și profesia contabilă, o carieră de succes”, președintele CECCAR Covasna a dorit să scoată în evidență care sunt calitățile unui contabil de încredere:
„1. În primul rând este autorizat și instruit d.p.d.v. profesional, iar diferența dintre un simplu contabil și unul de încredere o face experiența profesională. Un contabil experimentat nu se afirmă doar printr-un portofoliu bogat de clienți, ci și prin recomandările acestora, factor ce sporește credibilitatea.
2. Obiectiv și integru. Un contabil bun trebuie să dețină cunoștințe aprofundate ale principiilor financiare astfel încât să știe să întocmească, să gestioneze și să prezinte corect situația financiară a fiecărui client. Pentru aceasta, obiectivitatea și integritatea sunt cruciale. Un contabil oferă încredere atunci când își exercită activitatea pe principiul corectitudinii și nu lasă subiectivismul să îi afecteze lucrul.
3. Informat și flexibil. Un contabil de încredere trebuie să se informeze regulat în privința schimbărilor legislative și juridice care se produc în mediul economic. Este absolut necesară o capacitate mare de învățare pentru a fi capabil să alinieze nevoile fiecărui client în funcție de schimbările imprevizibile ale pieței. Trebuie să fie conștient că, în momentul în care studiile sunt finalizate, nu se termină și învățatul. În consecință, el trebuie „să jongleze” cu flexibilitatea, având capacitatea de a se adapta în mod constant mediului dinamic de lucru.
4. Bun comunicator. Pentru a crește gradul de încredere al clienților din portofoliu, un bun contabil trebuie să mențină constant relația cu aceștia și să le preîntâmpine orice nevoie sau așteptare. Prin urmare, chiar dacă trăiește într-o lume a cifrelor, un contabil bun trebuie să dețină aptitudini sociale și de comunicare cu ajutorul cărora să construiască o relație interpersonală cu clientul, bazată pe încredere și profesionalism. În acest fel, el se detașează de etapa rigidității caracteristică contabililor și pășește pragul abordării orientate pe oameni. Abilitatea socială și umană nu ajută doar la clădirea unor relații de încredere cu partenerii actuali, ci reprezintă un avantaj esențial în câștigarea de noi clienți.
5. Organizat. Spiritul organizatoric nu trebuie să lipsească nici el din „lista” calităților unui contabil de încredere. Fiind nevoit să treacă de la un raport financiar la altul, contabilul trebuie să știe „să mânuiască” cu grijă proiectul fiecărui client în parte.
6. Atent la detalii. Un specialist contabil trebuie să aibă capacitatea de a lua decizii rapide, dar cu o atenție sporită asupra detaliilor. Deseori, acestea fac diferența într-o anumită situație, iar un detaliu aparent nesemnificativ poate conduce la rezultate excelente sau, dimpotrivă, la unele dezastruoase.
Un contabil care bifează cu succes calitățile amintite anterior nu numai că va fi catalogat drept unul de încredere, ci va depăși stereotipurile actuale, extinzându-și îndatoririle contabile, de la raportare financiară la consiliere și planificare strategică a unei afaceri.”
La moment aniversar, reprezentanții CECCAR Covasna i-au amintit pe „cei care au luptat sau au sprijinit activităţile profesiei contabile şi au crescut generaţii de profesionişti din județul Covasna, printre aceștia numărându-se: D-na POPA SAROLTA – Fabrica de Ţigarete; D-na ALBERT ROZALIA – IMASA; Dl. BAJNA FERENC – Industria Cărnii; Dl. SZASZ ISTVAN – IGO; Dl. KACSO FERENC – BATMA; Dl. KEREKES ISTVAN – IAS Catalina; Dl. DASCĂLU NICOLAE – IACM; Dl. STAHAROCHKI GYORGY – AMIDON; Dl. BODA SANDOR – IAS Câmpul Frumos; Dl KERESTELY LASZLO – GOSTAT; Dl. ELEKES KAROLY – Inspectorat Silvic. . . 
Tototdată, cei prezenți au ținut un moment de reculegere în memoria profesioniştilor contabili care au fost cunoscuţi pentru profesionalismul lor şi au avut o contribuţie importantă în viaţa economică a judeţului: D-na STAN TEREZIA – SMA Sf. Gheorghe; D-na RĂCEAN ROZALIA – Industria Laptelui; D-l DEMETER ANTON – IAME, Fondator CECCAR Fil. Covasna; D-l DUKA IMRE – AVICOLA Sf. Gheorghe; D-l SIMON ELEMER – CPL; D-l TATAR JOZSEF – IM Căpeni; D-l NAGY ERNO – ERPEK; D-l NAGY KAROLY – TEXTILA Oltul; D-l SZOCS JOZSEF – Şuruburi Tg. Secuiesc; D-l BEKE JANOS – ILF; D-l GEORGESCU IOAN – IAS Ozun; D-l ANGHEL IOAN – OJT; D-l NAGY MEHESZ LASZLO – Magazin Şugaş.
Cu prilejul celei de a XI-a ediții a Zilei Naţionale a Contabilului Român au fost înmânate diplome și cupe celor mai performante societăți membre CECAR din topul local, astfel: FINE ACCOUTING SOLUTION SRL-Premiul special al anului 2015- Locul I; CONT-EXP SERVICE SRL- Locul II; A&C ASSOCIATED SRL și EXIMCONT SRL- Locul III.
v
Scurt istoric
Dezvoltarea ştiinţei a contabilităţii a făcut necesară şi trecerea la un învăţământ superior, astfel în anul 1913 s-a înfiinţat la Bucureşti „Academia de Înalte Studii Industriale şi Comerciale”, actuala Academie de Studii Economice.
Organizarea profesiei contabile a demarat la 1888 prin înființarea Cercului Absolvenților Școlilor Comerciale și Financiare. Această instituție e înființată de mai mulți absolvenți ai școlilor comerciale, mulți dintre aceștia fiind funcționari superiori ai Băncii Naționale a României. Președinte al Cercului Absolvenților Școlilor Comerciale și Financiare devine Theodor Ștefănescu.
Cercul Absolvenților Școlilor Comerciale și Financiare își propune să creeze cadrul legal necesar experților contabili, iar peste un an de la funcționare, aceeași organizație devine Asociația Absolvenților Școlilor Superioare de Comerț.
La 22 aprilie 1901 se aniversează, în saloanele societății Liedertafel, 30 de ani de activitate profesorală a lui Theodor Ștefănescu și, totodată, retragerea acestuia la pensie.
Eforturile continue depuse de membrii Asociației fac ca discuțiile despre modernizarea profesiei contabile să continue, și tot în 1901 e transmis președintelui Camerei de Comerț din București un memoriu prin care se cere reglementarea exercițiului de expertiză, în materie de contabilitate, de pe lângă tribunalele din țară.
Abia în 29 octombrie 1906, în cadrul Expoziției naționale din Parcul Carol I, este organizat de către profesorul Spiridon Iacobescu primul Congres al Asociației Absolvenților Școlilor Superioare de Comerț.
Din păcate, când încerca să se organizeze, intrarea României în război a impus stagnarea oricărei activităţi a comercialiştilor. Aceştia şi-au reluat activitatea abia după încheierea conflictului militar, în 1918. În primul număr de după război al Revistei de Comerţ şi Contabilitate se publică un articol privind noua situaţie creată de război comercialiştilor. Articolul a fost însoţit şi de un apel al Corpului Absolvenţilor privind necesitatea strângerii rândurilor şi continuarea acţiunilor pentru înfiinţarea unui organism al experţilor contabili, astfel că lupta se reia cu şi mai mare îndârjire.
Conferinţa cu tema „Chestiunea experţilor contabili în România”, organizată de „Cercul de Studii Comerciale”, înfiinţat în 1919, a jucat un rol hotărâtor, Petru Drăgănescu şi Vasile M. Ioachim redactând un ante-proiect privind organizarea unui Corp de „Experţi Contabili”. Ante-proiectul a căpătat o formă definitivă după ce Nicolae Butculescu, preşedintele „Corpului Absolvenţilor Şcolilor Superioare de Comerţ”, a cerut ca să fie cuprinsă şi reglementarea profesiunii de contabil, în general, nu doar a celei de expert contabil.
Abia la data de 17 februarie 1916, Corpul Absolvenților Școlilor Superioare de Comert obține personalitate juridică, printr-o nouă lege emisă în acest sens.
După încheierea Primului Razboi Mondial se constituie Cercul de Studii Comerciale și sunt consolidate eforturile pentru constituirea unui Corp al contabililor.
Cercul de Studii Comerciale își inaugurează activitatea la 5 mai 1919 în Palatul Camerei de Comerț. Munca membrilor Cercului duce la crearea unui proiect care propune cadrul necesar desfășurarii fără erori a profesiei contabile.
Proiectul este votat de Camera Deputaților în sedința din 18 iunie 1921 și de Senat în ședinta din 1 iulie 1921. La 13 iulie 1921, regele Ferdinand a aprobat legea, prin Decretul Regal nr. 3.036. Cercul de Studii Comerciale înregistrează astfel un succes care a pus bazele solide pentru desfășurarea în bune condiții a activității contabililor.
Dar să vedem parcursul profesiei contabile în Transilvania, care a devenit parte a României din 1918. De aceea se ne întoarcem în timp în anul 1837, în Brașov, oraș care este leagănul gândirii și educației contabile din Transilvania, un pilon important în dezvoltarea contabilității în România. Brașovul este local în care la sfârșitul secolului al XVIII-lea o noua clasă socială, cea a negustorilor, a apărut, clasă care a avut nevoie de cunoștințe contabile. Datorită acestei necesități s-a format și prima școală comercială în limba română din Transilvania, iar în acest context contabilitatea a apărut ca o nouă disciplină care avea nevoie de manuale. Ca o consecință, în 1837 este scrisă prima carte de contabilitate în limba română, care exprimă o primă formă a gândirii contabile românești, chiar dacă aceasta era inspirată din literatura germană. De Brașov se leagă și prima personalitate cu un aport substanțial în domeniul contabil, în persoana profesorului școlii comerciale românești, singura de acest gen din spațiul Transilvănean, I.C. Panțu. El reprezintă fondatorul școlii de gândire contabilă din Transilvania, care în manualele sale de contabilitate prezentă importante elemente ale gândirii contabile, făcând legătura dintre aceste concepte si literatura internațională din domeniu a perioadei. Ulterior, după Unirea Transilvanei cu România, în anul 1918, Cluj-Napoca devine orașul în care apare prima instituție de invățământ superior în domeniul economic și contabil, în limba română: Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale. În interiorul Academiei, contabilitatea s-a dezvoltat ca o disciplină academică, iar gândirea contabilă a evoluat prin lucrările realizate de profesorii acestei instituţii.
Astfel Bucureşti, Iaşi şi Braşov devin principalele centre ale învăţământului comercial în limba română şi, totodată, leagăn al culturii economico-contabile româneşti. Alături de Theodor Ştefănescu la Bucureşti, profesorii Constantin Petrescu la Iaşi şi I. C. Panţu la Braşov au contribuit fundamental la dezvoltarea gândirii contabile româneşti.
Primul pas al aplicării legii Corpului, prin alegerea comitetului primei secţiuni din ţară, Secţia Ilfov. În 6 noiembrie 1921 s-a constituit Consiliul Superior al Corpului, compus din Grigore L. Trancu-Iaşi – preşedinte de onoare, Nicolae Butculescu – decan, Gheorghe Leonte – secretar general, Dem. Constantinescu şi Petru Drăgănescu – membri în delegaţia permanentă. Ulterior, activitatea Corpului s-a dezvoltat foarte rapid, astfel că la 31 decembrie 1921 erau constituite 42 de secţiuni.
Putem considera faptul ca profesia a început cu peste 500 de ani în urmă, iar bazele reglementării profesiei contabile în România au apărut acum aproape 100 de ani.
M.D.C.
