Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dat ieri verdictul final în procesul „Miko” deşi a fost ultimul termen, punând în discuţie competenţa sa de a judeca acest caz, a declarat pentru AGERPRES, deputatul Marko Attila, unul dintre cei trei inculpaţi în dosar. El a menţionat că instanţa „nici nu a intrat pe fondul cauzei”.
Marko a explicat că dosarul ar fi trebuit să se judece în recurs la Curtea de Apel Ploieşti, unde a atacat sentinţa Judecătoriei Buzău care l-a condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru retrocedarea Colegiului „Szekely Miko” din Sfântu Gheorghe, dar, având în vedere că vara trecută a fost ales parlamentar, cazul a fost trimis direct la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Acum există două variante – fie Înalta Curte îşi declină competenţa şi dosarul merge la Ploieşti, unde pornisem recursul înainte să fiu ales deputat, fie nu şi-o declină şi atunci va trebui să stabilească un nou termen ca să pronunţe sentinţa definitivă. Mie mi se pare ciudat ce se întâmplă, mi se pare că e o fugă de asumare a deciziei, oricare ar fi ea (…) Am ajuns într-un război al nervilor, tragerea asta de timp ne distruge psihic. Noi, ca inculpaţi, nu avem interesul de a prelungi procesul pentru că avem convingerea că dreptatea e de partea noastră”, a declarat Marko Attila.
Vara trecută, Judecătoria Buzău i-a condamnat la trei ani de închisoare pe fostul secretar de stat Marko Attila, pe Tamas Marosan, reprezentantul Eparhiei Reformate din Ardeal şi pe Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiţiei, pentru abuz în serviciu contra interesului public, respectiv pentru că ar fi retrocedat abuziv clădirea Colegiului „Szekely Miko” din Sfântu Gheorghe către Eparhia Reformată din Ardeal, pe baza unor documente nevalabile.
La scurt timp, au avut loc mai multe acţiuni de solidaritate organizate de UDMR şi reprezentanţi ai cultelor istorice maghiare, care au culminat, la Sfântu Gheorghe, cu un miting la care au participat câteva mii de oameni. Reprezentanţii UDMR au informat despre acest caz Vaticanul, precum şi mai multe instituţii şi foruri internaţionale, acuzând faptul că statul român urmăreşte prin acest proces să „renaţionalizeze” un imobil ce aparţine comunităţii maghiare.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
