De trei decenii, județele Covasna și Harghita au devenit gazde primitoare ale unei manifestări științifice de larg ecou în spațiul românesc: Sesiunea națională de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie.

Evenimente de înaltă ținută științifică, cu caracter multidisciplinar, „cu un coeficient crescut de noutate și valoare adăugată”, edițiile anterioare ale Sesiunii naționale de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, împreună cu manifestările cultural-științifice organizate în cadrul Zilelor „Andrei Șaguna”, „Miron Cristea”, „Nicolae Colan”, „Primăvara culturală la Sfântu Gheorghe” ș.a., au înscris zona Covasna-Harghita, după cum afirma Prof. univ. dr. Ioan Opriș, „între centrele intelectuale de rang național”. De-a lungul timpului, au participat la aceste manifestări „un puternic corp” de oameni de știință și de specialiști, personalități științifice de prestigiu, cercetători remarcabili de la Academia Română și din zonă, cadre didactice universitare și locale din învăţământul preuniversitar, arhiviști, sociologi, personalități clericale, muzeografi, etnologi de prestigiu, preoți, profesori și alți iubitori de istorie și cultură românească din Arcul Intracarpatic.

La cele 30 de ediții au fost lansate numeroase anuare, publicații și volume de istorie și cultură românească (peste 500), reprezentând cele mai recente apariții editoriale ale participanților la sesiunile ştiințifice sau ale altor autori de certă valoare în domeniile puse în dezbatere: istorie națională și locală, sociologie, etnografie și folclor, demografie, arhivistică, teologie, literatură și publicistică cu accent pe problematica specifică arealului multietnic și pluriconfesional din sud-estul Transilvanei.

Sub egida Academiei Române, cu sprijinul Episcopiei Covasnei și Harghitei, al unor instituții academice din întreg spațiul românesc și al instituțiilor și asociațiilor de cultură din cele două județe, în ultimii 30 de ani, s-au întreprins cercetări interdisciplinare asupra istoriei, culturii și spiritualității românilor din Arcul Intracarpatic. Toate aceste cercetări nu ar fi fost posibile fără solidaritatea ziditoare a specialiștilor din întreaga țară. Numai la cele 30 de ediţii ale Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie au participat peste 2.300 de cercetători din domeniul arheologiei, istoriei, etnografiei, teologiei, sociologiei, demografiei, culturii ş.a. Comunicările, studiile, rapoartele de cercetare, recenziile prezentate, cu aceste ocazii, au fost valorificate științific, prin publicarea lor în cele 26 numere ale anuarului Angvstia, publicație editată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, împreună cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (în perioada 1996-2014) și în cele zece ediții ale anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei Acta Carpatica, publicație editată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, sub egida Academiei Române, împreună cu Asociația Ștefadina din București, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, cât și în peste 400 de volume de specialitate, apărute la editurile Eurocarpatica, Grai Românesc și la celelalte edituri partenere, însumând peste 50.000 de pagini. Un număr de 27 din aceste volume a apărut cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, în cadrul proiectului „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”, 100 de volume, în cadrul proiectului „Centenarul Marii Uniri”, 41 de volume în Colecția „Profesioniștii noștri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica ș.a.

Ediția a XXX-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, dedicată împlinirii a trei decenii de la înființarea Episcopiei Covasnei și Harghitei, s-a desfășurat la Hotel-Restaurant Park din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna, în zilele de 27-28 septembrie 2024, în organizarea Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”, în parteneriat cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), sub egida Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC) din subordinea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, Asociația Ștefadina din București, Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) din subordinea Academiei Române şi cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (MNCR). Este a șasea ediţie a sesiunii, când această importantă manifestare s-a desfășurat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României.

În deschiderea lucrărilor sesiunii, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a transmis participanților, organizatorilor și tuturor celor care au sprijinit desfășurarea manifestării un cuvânt de binecuvântare.

La rândul său, Cosmin Boriceanu, subprefectul jud. Covasna, a adresat participanților și organizatorilor cuvinte de apreciere pentru contribuția adusă la reușita unei manifestări cultural-științifice de prestigiu și aportul adus la cunoașterea istoriei și culturii românești din jud. Covasna.

Din partea organizatorilor, Dr. Ioan Lăcătușu, membru al grupului care a inițiat și organizat cele 30 de ediții ale Sesiunii, a formulat o trecere în revistă a tuturor edițiilor, evidențiind importanța acestui proiect în cadrul celorlalte manifestări din județ, amintind numele distinșilor oameni de știință care au participat la lucrările edițiilor trecute, azi plecați în eternitate, propunând un moment de reculegere în amintirea acestora. Referindu-se la instituțiile care au participat la organizarea edițiilor trecute ale Sesiunii, vorbitorul a evidențiat rolul Episcopiei Covasnei și Harghitei, a ierarhilor ÎPS Ioan, azi Mitropolitul Banatului, și PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, și parteneriatele încheiate cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Asociația Stefadina din București și alte instituții și asociații culturale din zonă.

Lucrările sesiunii s-au desfășurat în plen și pe șase secțiuni: Istorie (3 secțiuni – una fiind dedicată bicentenarului Avram Iancu), Credință și istorie bisericească, Sociologie-Etnografie, Cultură românească. La ediția din acest an a sesiunii au participat peste 60 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, oameni de cultură, studenți din peste 30 de localități din întreaga țară și Statele Unite ale Americii și Germania. Peste jumătate dintre participanții la lucrările sesiunii sunt doctori și doctoranzi în științe socio-umane.

Un număr de 40 de conferențiari au participat la aproape toate cele 30 de ediții sau la cea mai mare parte a acestora, constituind astfel o comunitate științifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniți în jurul unui obiectiv generos: cunoașterea istoriei, culturii și spiritualității românilor din sud-estul Transilvaniei. Alți 20 de conferențiari au participat la ultimele ediții, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializați în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei și culturii românești.

A fost remarcată cu satisfacţie participarea și la ediția din acest an a sesiunii a distinșilor sociologi, istorici, etnografi, muzeografi și arhiviști din cadrul următoarelor instituţii de ştiinţă şi cultură: Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din București (care începând din acest an are un grup de cercetători cu atribuții profesionale în zona Arcului Carpatic), Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Tg. Mureș, Academia Oamenilor de Știință Bucureşti.

În plenul sesiunii au prezentat comunicări deosebit de valoroase profesorii universitari și cercetătorii: Prof. univ. dr. Gheorghe Calcan (Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești), prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop (Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „G.E. Palade” din Târgu Mureș), prof. univ. dr. Ioan Mușcutariu (Ohio, SUA), prof. univ. dr. Radu Baltasiu (directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice din București).

În același cadru au fost vernisate următoarele expoziții foto-documentare: „Episcopia Covasnei și Harghitei – 30 de ani în slujba comunității românești din sud-estul Transilvaniei” (prezentată de Ciprian Hugianu), „Contribuția învățământului confesional românesc din Treiscaune la înfăptuirea Marii Uniri” (prezentată de Florin Herțeg, muzeograf la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni) și „Editurile Eurocarpatica și Grai românesc – în slujba culturii românești din Arcul Intracarpatic” (prezentată de Erich-Mihail Broanăr).

În programul sesiunii au fost lansate și prezentate un număr de 15 volume și publicații, printre care Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, Acta Carpatica, nr. X, și revista Ștefadina… file de arhivă / 2024.

Secretariatul General al Ministerului Apărării Naționale i-a conferit omului de cultură dr. Ioan Lăcătușu Emblema de Onoare a Secretariatului General al Ministerului Apărării Naționale, în semn de recunoștință pentru neobosita sa activitate pe tărâmul cultural-științific, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființarea Episcopiei Covasnei și Harghitei.

Devenit deja tradițional, și la această ediție a fost acordat Premiul „Vasile Lechințan” doamnei Mirela Bara și domnului Gabriel Cojocaru, pentru coordonarea și editarea volumului Jurnalul meu din comunism de Vasile Lehințan, apărut la Editura Ninis în 2024.

Prezentarea celor 60 de comunicări în cadrul secțiunilor sesiunii a prilejuit dezbateri fructuoase, un util schimb de experiență și formularea unor propuneri pentru viitoarele ediții ale sesiunii. În final, moderatorii lucrărilor din plen și din cele șase secțiuni au prezentat concluziile ce s-au desprins în urma dezbaterilor și au făcut sugestii și propuneri pentru edițiile viitoare. S-a apreciat că ediția din acest an a Sesiunii a fost o întrunire științifică de înaltă ținută, reprezentând una din cele mai reușite ediții, dintre cele 30 ale manifestării. A fost evidențiat caracterul interdisciplinar al comunicărilor prezentate, conținutul și mesajul acestora, precum și climatul în care s-au desfășurat dezbaterile, pe marginea materialelor prezentate. Majoritatea comunicărilor au fost redactate pe baza unor surse arhivistice inedite sau au redat concluziile unor cercetări sociologice, etnografice sau istorice, sau capitole din lucrări de doctorat și masterat.

Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în Acta Carpatica, nr. XI/2025, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Liga Cultural-Creștină „Andrei Șaguna”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și Asociația „Ștefadina” din București.

Propunerile formulate cu ocazia dezbaterilor din plen și pe secțiuni vor fi centralizate și transmise instituțiilor abilitate pentru rezolvarea problemelor ridicate. Între aceste propuneri, se regăsesc următoarele: reluarea proiectului din perioada interbelică de patronare a școlilor cu predare în limba română din județele Covasna și Harghita, de către școli și instituții din întreaga țară, într-o formă actualizată; efectuarea unei analize complexe a rezultatelor ultimului recensământ al populaţiei de naționalitate română, din localitățile judeţelor Covasna şi Harghita; organizarea unui curs de instruire a elaborării şi implementării proiectelor de către organizaţiile neguvernamentale româneşti din cele două judeţe; realizarea unui studiu privind integrarea comunităților rrome vorbitoare de limbă română din jud. Covasna; crearea unei hărți electronice interactive destinate comunităţilor româneşti, azi dispărute, de religie ortodoxă şi greco-catolică din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita; organizarea unui colocviu cu participarea cercetătorilor care au elaborat sau elaborează lucrări de doctorat de istorie, teologie, demografie, sociologie și etnografie, cu teme referitoare la românii din Arcul Intracarpatic.

În acest context s-a reformulat ideea faptului că „păstrarea identităţii naţionale a românilor din judeţele noastre se poate realiza prin trei modalităţi principale”: prima dintre acestea este continuarea cofinanțării de către Secretariatul General al Guvernului României a celor mai importante și necesare proiecte culturale ale instituțiilor și asociațiilor din județele Covasna și Harghita; a doua, „prin noi înşine”, și a treia prin „stimularea solidarităţii naţionale” a românilor de pretutindeni cu românii din județele Covasna și Harghita.

La terminarea lucrărilor Sesiunii, sâmbătă, 28 septembrie 2024, în incinta Catedralei Ortodoxe – Paraclis episcopal din Sfântu Gheorghe, a fost dezvelit și sfințit de Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, bustul protopopului Aurel Nistor (1882-1974) – lider al comunității românești din jud. Covasna în perioada interbelică și unul dintre ctitorii Catedralei Ortodoxe. Bustul a fost realizat și donat de către Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Vâlcea, președinte Eugen Petrescu.

Lucrările sesiunii au fost prezentate pe larg în mass-media și pe rețelele de socializare, acest proiect bucurându-se de numeroase aprecieri din întrega țară.

Biroul de Presă al Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna”

 

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail