Mânăstirea Nicula este o oază de liniște, de spiritualitate, de cultură. Cunoscută ca unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din spaţiul românesc (1552); şcoală pentru „grija sufletelor şi învăţătura pruncilor” (1659); centru de spiritualitate şi cultură prin Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pelerinaj şi pictura pe sticlă (1699).
Conform tradiției, în anul 1326, Nicula era o pădure în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii. Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, stil maramureşan, cu hramul Sfânta Treime, datată 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe.
La 1659 este nu numai chinovie monahală, ci şi şcoală „împărătească” unde învăţau copiii din satele dimprejurul mânăstirii, călugării fiind dascăli. Începând cu 15 februarie 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod, în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile, ca o prevestire a tristelor evenimente ce vor avea loc în jurul anului 1700, atât pentru viaţa monahală, cât mai ales pentru întreaga ortodoxie românească din Transilvania. Din acest moment Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli şi nevoi, credincioşii obişnuindu-se a veni în pelerinaj, an de an, pe jos, cu prapuri, cântând: „Am venit Măicuţă să ne mai vedem, să-ţi spunem necazul pe care-l mai avem!”
Plângerea icoanei va da naştere picturii pe sticlă, meşteşug călugăresc învăţat şi de săteni, Nicula devenind astfel prima şcoală de acest fel din ţara noastră. Această tradiţie este păstrată şi astăzi cu sfinţenie de către monahi, adăugând şi pe cea a picturii bizantine pe lemn.
Biserica de zid s-a construit în perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioară s-a realizat în tempera de prof. Vasile Pascu în 1961. Iconostasul care o împodobeşte este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteşiu din Tăşnad la 1938 şi are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul bisericii este unicat şi de o rară frumuseţe. Stăreţia a fost construită între 1978 – 1989 și adăposteşte un paraclis cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, o importantă colecţie de icoane vechi, pictate pe sticlă şi pe lemn, precum şi o colecţie de cărţi vechi de cult, multe tipărite dincolo de Carpați, dar răspândite în tot spațiul românesc.
Anul 2001 marchează istoric Mânăstirea Nicula prin intervenţia Arhiepiscopului Bartolomeu Anania al Clujului, care rectitoreşte aşezământul monahal, reorganizându-l urbanistic şi, împreună cu obştea călugărească, demarând construcţia de noi edificii: Biserică, Casă de creaţie, Centru de studii patristice, Corp administrativ, Arhondaric, Clopotniţă.
Obştea de monahi, treizeci la număr, se nevoieşte cu timp şi fără timp, prin rugăciune şi muncă, asemeni Maicii Sfinte, întru chemarea Mântuitorului Hristos: Cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze!
În atmosfera duhovnicească a mânăstirii, Despărțământul ASTRA Ioan Alexandru, Gherla (președinte pr. Ioan Morar) și Sfânta Mânăstire Adormirea Maicii Domnului, Nicula (stareț pr. Nicolae Moldovan) organizează, în fiecare toamnă, evenimentul intrat deja în tradiție sub numele de Colocviile de la Nicula.
Manifestarea astristă începe cu liturghia arhierească, prin prezența și cu binecuvântarea Mitropolitului ANDREI al Clujului, Maramureșului și Sălajului. În continuare, participanții omagiază printr-o slujbă de pomenire personalitățile ce-și dorm somnul de veci în Poiana Maicii Domnului de la Nicula, adică în cimitirul mănăstirii: poetul creștin Ioan Alexandru, scriitorul Vasile Avram, etnologul Ioan Apostol Popescu, la care se adaugă duhul mitropolitului scriitor Valeriu-Bartolomeu Anania (care și-a petrecut ultimii ani la Nicula, suferind dar trudind întru ale scrisului la Casa de Creație).
Colocviile de la Nicula, ediția a VIII-a, 2017, se vor desfășura peste puțin timp, între 22-23 septembrie, după un program general respectat an de an. Imnul A s t r e i va fi înterpretat de Grupul vocal Duhul Transilvaniei din Gherla. Apoi Părintele Mitropolit ANDREI va prezenta Un gând la a VIII-a ediţie a Colocviilor. Cuvinte de bun venit vor fi rostite de Părintele stareţ Nicolae Moldovan și de Părintele Ioan Morar, preşedinte ASTRA Gherla, iniţiatorul şi coordonatorul Colocviilor de la Nicula care va prezenta O nouă personalitate la Colocvii…
Comunicările vor fi prezentate de prof.univ.dr. Virgil Nistru Ţigănuş: Poezia română în icoana „Rugului Aprins” (comunicarea din Anul omagial al Sfintelor Icoane şi al apărătorilor Ortodoxiei); prof. Ilie Şandru: Sentimentul patriotic şi sentimentul matern la Grigore Vieru; jurnalist Ion Onuc Nemeş: Un interviu cu Grigore Vieru, 1991; economist Dumitru Borţan: Marea Unire…; scriitor Nicolae Băciuţ: Icoana, chip şi rugăciune; prof. Florin Bengean: Vasile Netea, dialoguri cu Ioan Alexandru; pr.conf.dr. Jan Nicolae: Nicula, un sat de iconari crescut din lacrimile Maicii Domnului. Spaţiul iconic românesc şi pedagogia miraculosului; prof.dr. Luminiţa Cornea: Cuvânt despre scriitorul Valeriu Anania şi poetul Ştefan Baciu; istoric Traian Tr. Cepoiu: Metafora lui Ioan Alexandru – aripa de înger căzută; pr. Cătălin Varga: Paradigme materne în poezia lui Grigore Vieru; etnolog Pamfil Bilţiu: Ion Apostol Popescu, cercetător al icoanelor pe sticlă din centrul Nicula; pr. Maxim (Iuliu-Marius Morariu): Imnografia ca element stilistic şi „meteahnă profesională” în scrierile mitropolitului Bartolomeu Anania şi ale lui Ioan Alexandru.
Un moment special al Colocviilor de la Nicula, ediția 2017, va fi cel consacrat scriitorului Vasile Avram. Elevi (foşti şi actuali) de la Colegiul Naţional „Silvania” Zalău şi de la Centrul Judeţean de Ex
celenţă Sălaj, coordonaţi de către doamna profesoară Ioana Tuduce, vor prezenta propriile comunicări: Adriana Ciupe: Legitimări ale postmodernismului în proza lui Vasile Avram; Diana Nedelcu: Cunoaşterea transcendentală – scânteia creaţiei lui Vasile Avram. Antonia Meseşan, Larisa Prodan, Ioana Pavel (studente, Facultatea de Litere – UBB) și un grup de elevi vor prezenta un moment scenic și recitări din opera scriitorului Vasile Avram. Momentului artistic se alătură și actorul Paul Antoniu (Baia Mare) cu Un interviu cu Grigore Vieru.
Ca la orice eveniment astrist nu va lipsi momentul: Lansare de carte: Ilie Şandru: Destine după destine –Editura Vatra Veche, Târgu Mureş, 2017 – prezentarea cărţii va fi făcută de către Părintele Ioan Morar; Scriitorul și editorul Nicolae Băciuţ își va prezenta volumele următoare: Exilul românesc – Editura Vatra Veche, Târgu Mureş, 2017; Radical din doi, poeme – Editura Nico, 2017; Cădere în vârstă, publicistică – Editura Vatra Veche, 2017.
Expoziția de icoane organizată de Fundația Culturală Traian Tr. Cepoiu – Cercul de icoane pe sticlă Augustin, în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae din localitatea Augustin (Brașov) va întregi manifestarea cultural-artistică de la Nicula.
Părintele Ioan Morar și Părintele Stareț Nicolae vor încheia cu Un gând la final de Colocvii, iar Grupul vocal Duhul Transilvaniei din Gherla (coordonat de prof. Nelica Mihăilescu, secretar al Despărțământului ASTRA „Ioan Alexandru”, Gherla) va prezenta piese muzicale din repertoriul său.
Un program bogat și în acest an la Colocviile de la Nicula! Personal, mă bucur să fiu prezentă la această manifestare de elită a Asociațiunii Transilvane pentru Literatura și Cultura Poporului Român (ASTRA), organizată prin Despărțământul „Ioan Alexandru” din Gherla (președinte, vrednicul preot Ioan Morar) în deplină conlucrare cu Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului Nicula (cuviosul părinte stareț truditor Nicolae Moldovan).
Luminița CORNEA
