Mai puţin de 10% dintre avizele de specialitate emise în judeţul Covasna în ultimii doi ani au vizat restaurarea sau reabilitarea monumentelor istorice, relevă un raport al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, dat marţi publicităţii.
Mai puţin de 10% dintre avizele de specialitate emise în judeţul Covasna în ultimii doi ani au vizat restaurarea sau reabilitarea monumentelor istorice, relevă un raport al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, dat marţi publicităţii.Conducerea instituţiei explică această situaţie prin mai mulţi factori: lipsa specialiştilor, complexitatea şi costurile ridicate ale lucrărilor, dificultatea accesării finanţărilor, lipsa interesului din partea proprietarilor, dar şi percepţia că patrimoniul ar fi o „povară”. De asemenea, migrarea populaţiei, care duce la părăsirea satelor şi degradarea clădirilor istorice, precum şi utilizarea materialelor moderne de construcţie, accesibile prin marile magazine de bricolaj, contribuie la scăderea autenticităţii şi valorii culturale a clădirilor de patrimoniu.
„Mi-am pus problema: de ce? Oare ce se întâmplă şi care ar putea să fie ipotezele din cauza cărora avem atât de puţin interes în reabilitarea şi restaurarea monumentelor istorice? Şi atunci, am găsit aceste opt ipoteze”, a declarat directorul executiv al Direcţiei pentru Cultură, Maria Corina Dumitrescu, într-o conferinţă de presă.
În judeţul Covasna sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice din 2015 un număr de 594 de obiective, în principal biserici vechi, situri arheologice, cetăţi şi clopotniţe, la care se adaugă 270 de case, conace, cimitire istorice, locuri memoriale şi peisaje culturale incluse pe lista judeţeană a patrimoniului cultural construit.
În luna iulie 2024, cinci situri arheologice din judeţul Covasna au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, ca parte a serialului cultural „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, fiind vorba despre situl arheologic de la Olteni, castrul militar de la Boroşneu Mare, castrul roman Angustia şi termele romane de la Breţcu, Castellum Comolău din Reci şi aşezarea romană din Baraolt.
„Protejarea patrimoniului este un angajament colectiv şi un act de solidaritate între generaţii. Este nevoie de un efort comun al specialiştilor, autorităţilor, proprietarilor şi comunităţilor pentru a salva aceste valori, altfel riscăm să pierdem definitiv o moştenire de o valoare inestimabilă”, a mai afirma şefa Direcţiei pentru Cultură Covasna.
