Fundaţia Diakonia din Sfântu Gheorghe consideră necesar ca serviciul de teleasistenţă pentru persoanele vârstnice să devină obligatoriu în România, aşa cum este şi în alte ţări europene.
Preşedinta Fundaţiei, Toth Anna, a declarat luni pentru AGERPRES că în Ungaria, spre exemplu, toţi bătrânii de peste 70 de ani sunt incluşi într-un sistem de teleasistenţă, care le oferă posibilitatea de a contacta dispeceratul de urgenţă 24 de ore din 24 prin simpla apăsare a butonului unui aparat purtat la mână asemenea unui ceas.
”Prin apăsarea unui simplu buton orice urgenţă poate fi adusă în timp util la cunoştinţa centrului de asistenţă, care vor alerta rudele, vecinii, medicii, Poliţia, Pompierii sau Ambulanţa, după caz”, a declarat Toth Anna.
Potrivit acesteia, fundaţia pe care o reprezintă face demersuri pe lângă parlamentarii covăsneni pentru a urma acest model şi a elabora un proiect de lege prin care teleasistenţa să fie inclusă în rândul serviciilor sociale, iar autorităţile locale să fie obligate să asigure echipamentul necesar bătrânilor care locuiesc singuri şi se află în situaţii de risc.
Fundaţia Diakonia, sprijinită de un partener olandez, a lansat în urmă cu aproape trei ani programul de teleasistenţă în România, dar acesta nu s-a bucurat de succesul scontat, deşi aparatele în valoare de aproape 200 de euro bucata au fost oferite gratuit, iar mentenanţa este modică.
Toth Anna a declarat că la ora actuală doar 34 de persoane sunt racordate la acest circuit, dar dispeceratul are capacitatea tehnică de a recepţiona 6.000 de aparate din toată ţara prin intermediul reţelei de telefonie fixă.
Din cauza numărului mic de solicitări fundaţia a fost nevoită să renunţe la dispeceratul propriu unde lucrau prin rotaţie patru persoane, în schimb a contractat serviciile unei firme de protecţie şi pază care preia apelurile de urgenţă la orice oră din zi şi din noapte, fără ca beneficiarii să fie taxaţi suplimentar. Aceasta este de părere că lipsa informaţiilor legate de beneficiile serviciului de teleasistenţă la domiciliu este principalul motiv pentru care proiectul nu a avut impact.
De asemenea, ea a menţionat că fundaţia face în continuare înscrieri în reţea şi dispune de echipamente pe care le poate pune gratuit la dispoziţia solicitanţilor.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
