Istoricul Liviu Ţăranu, cercetător în cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), susţine că deşi România a fost al treilea exportator de gaze naturale din lume, după SUA şi Canada, nu se regăseşte nici măcar în Top 10 al economiilor mondiale şi că după 1989 conducerea economică şi politică a ţării a neglijat criteriile care au pus temelia industriei chimice.
„În lume au existat la un moment, în interbelic şi imediat după aceea, trei mari exportatori de gaz, Canada, SUA şi România. După cum ştiţi, atât Canada, dar mai ales SUA sunt mari puteri ale economiei mondiale. Întrebarea este de ce România nu este nici măcar în Top 10, nu vorbesc de un Top 3 al economiilor mondiale. (…) Din păcate, ceea ce s-a întâmplat după 1989 – şi trebuie s-o spunem foarte clar -, şi asta nu neapărat în comparaţie cu perioada comunistă, este că după 1989 conducerea economică şi politică a României a neglijat tocmai criteriile care au stat la baza dezvoltării şi punerii temeliei acestei industrii chimice la români. Concurenţa fiind foarte puternică, străinătatea, fără discuţii, ne-a presat să închidem anumite instituţii economice. Din păcate, la noi, leadershipul, şi cel economic, dar şi cel politic, nu a făcut faţă acestor presiuni. Îmi pare bine că Azomureş încă este pe picioare şi supravieţuieşte, e drept, sub forma aceasta privatizată cu capital străin”, a declarat Liviu Ţăranu la conferinţa „100 de ani de exploatare a gazului”, organizată la Târgu Mureş în cadrul proiectului „100 de ani în 10 zile”.
Cercetătorul CNSAS susţine că unul dintre cei mai mari consumatori de gaz metan, Azomureş, a fost finalizat în 1962, an în care s-a încheiat şi colectivizarea forţată a agriculturii, concepţia liderilor comuniştii fiind aceea de a construi obiective economice care să prelucreze gazul metan în interes economic şi de a nu exporta produse brute.
„Ceea ce trebuie să ştiţi este că acest combinat şi cele mai bune piese, perlele economiei româneşti de astăzi au fost iniţiate şi construite de români. Că după 1990 am înţeles să vindem sau să privatizăm aceste unităţi, e altă chestiune, dar e musai să înţelegem istoria, să înţelegem trecutul şi, prin asta, să avem şi un anumit respect faţă de acest trecut al nostru”, a precizat Liviu Ţăranu.
Potrivit istoricului, resursele naturale ale unei ţări se reflectă şi în starea armatei, fiind, în acelaşi timp, baza succesului militar.
„Unul dintre generalii noştri, care este în viaţă şi care a luptat în Afganistan, l-am ascultat acum recent, spunea că pe câmpul de luptă, amatorii discută strategii, dar profesioniştii discută logistică. La ce se referea acest general? La faptul că dincolo de orice chestiune care ţine de un anumit model de lucru sau de o anumită strategie de funcţionare, cea mai importantă măsură care asigură succesul unei armate este cea care ţine de logistică, de resurse. Este foarte important ca o armată aflată pe un teritoriu naţional sau străin să aibă la îndemână şi arme, şi muniţie, şi combustibil, şi gaz dacă e cazul şi hrană pentru soldaţi. Poţi să ai soldaţi cu moral ridicat, dar dacă nu ai arme cu care să lupte, îmi pare rău, vei pierde lupta”, a spus Ţăranu.
Asociaţia Transilvană pentru Cultură din Târgu Mureş derulează în perioada 18 – 28 octombrie, la Târgu Mureş, proiectul cultural „100 de ani în 10 zile”, finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.
AGERPRES