În organizarea Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna” și a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Covasna și al Municipiului Sfântu Gheorghe, în 29 octombrie 2019, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” a avut loc colocviul și expoziția tema Specificul identitar al satelor din județul Covasna. În cadrul colocviului au fost lansate noi apariții la Editura Eurocarpatica printre care și albumul Lăcașuri ortodoxe din Episcopia Covasnei și Harghitei, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României.
Cuprinsă în ciclicitatea vremilor, omenitatea și-a definit dintotdeauna reprezentări fizice și semne ale trecerii sale prin timpurile istorice. Formele cele mai des cunoscute sunt acelea ale așezărilor, care s-au format în jurul unui element simbol, în cele mai multe cazuri, „Casa lumească a Stăpânului Ceresc” – Biserica. Comunitățile de români din Arcul Intracarpatic, precum și cele din întreaga țară au simțit nevoia introducerii sub o formă sau alta a unor elemente definitorii, tradiționale, identitare, în cult, lucru care s-a răsfrânt și-n arta sacră, respectiv iconografie, precum și în stilurile arhitecturale specifice.
Lucrarea se structurează în șase capitole, precedate de cuvântul de binecuvântare al chiriarhului Eparhiei Covasnei și Harghitei, Preasfințitul Părinte Andrei și o Prefață a autorilor, prof. dr. Ioan Lăcătușu și Erich-Mihail Broanăr, care reprezintă în fapt o scurtă argumentare asupra necesității apariției unui volum de această natură, care se dovedește a fi real o vistierie netrecătoare a comorii de mare preț a spațiului bisericesc românesc.
Prezentând valorile ortodoxiei și ale greco-catolicismului care s-au identificat până la instaurarea regimului comunist în România cu ideea de românitate din județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune, astăzi Covasna și Harghita, autorii prezintă încă dintru început chipurile pline de lumină ale vrednicilor de amintire arhipăstori ai celor două biserici românești, pentru a familiariza cititorul cu administratorii duhovnicești ai teritoriului. Portretele acestora sunt ilustrate ierarhic descendent și temporal ascendent din secolul al XVIII-lea și până în prezent (2019): cinci Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, trecuți la Domnul (Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Iustinian Marina, Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu), precum și cel al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, actualul Patriarh al României, cei nouă Mitropoliți ai Mitropoliei Ardealului (Episcopul Vasile Moga, Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Miron Romanu, Ioan Mețianu, Nicolae Bălan, Iustin Moisescu, Nicolae Colan, Nicolae Mladin și Antonie Plămădeală, cărora li se alătură cei doi arhipăstori ai Alba Iuliei: Emilian Birdaș și Andrei Andreicuț, precum și chiriarhii Eparhiei de la momentul înființării din anul 1994: Ioan Selejan și Andrei Moldovan), șir încheiat cu Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. Acestui pomelnic al românității se alătură și patru Ierarhi greco-catolici (Episcopul Grigore Maier, Episcopul Ioan Bob, Mitropolitul Alexandru Șterca Șuluțiu și Mitropolitul Alexandru Nicolescu).
Capitolele doi și trei prezintă bisericile parohiale din Județul Covasna, din protopopiatele Sfântu Gheorghe și Buzăul Transilvan, respectiv Județul Harghita, protopopiatele Miercurea Ciuc și Călimani, mai nou construite, sau istorice (1658-1900, cu valoare de patrimoniu eclesial, pe lista monumentelor istorice), în număr total de 156, care există și astăzi, datând din secolele XVII-XIX: 48; din secolul XX, 60 (40 biserici între 1900- 1945 și 20 lăcașe de cult între anii 1948-1994). După înființarea Episcopiei Covasnei și Harghitei din anul 1994, au mai fost construite 38 de noi biserici, din care 8 vetre monahale (mănăstiri și schituri), precum și 10 capele în unități militare, spitale, precum și în Penitenciarul din Miercurea Ciuc.
Capitolul patru aduce în prim plan imagini ale celor 14 vetre de spiritualitate monahală din Eparhie, biserici și anexe care îndeplinesc pe lângă rolul prim, duhovnicesc și un rol cultural-identitar în spațiul din care fac parte, depășind prin sfinții ocrotitori granițele celor două județe care formează spațiul administrativ al lucrării pastorale a slujitorilor Sfintelor Altare, adunând la hramurile lor, și nu numai, popor binecredincios din toate părțile țării și străinătate.
Dacă perioada istorică prebelică și interbelică a reprezentat momentul de normalizare a conviețuirii interetnice și pluricultural-religioase, respectiv anii 1900-1940, concretizându-se în apogeul ridicării de noi lăcașuri de închinare, ca necesitate reală a creșterii numărului populației românești din teritoriu, capitolul cinci vernisează un expozeu foto-documentar al bisericilor comunităților românești ce și-au pierdut în anii ocupației horthyste (1940-1944), prin distrugere parțială sau totală, lăcașele de cult atât de frumoase din punct de vedere stilistic, doveditoare prin majestatea lor a numărului în continuă creștere a membrilor acestora.
Nu toate comunitățile s-au bucurat de biserici mărețe, sau de numeroși membrii, însă, sacralitatea locului unde s-a aflat biserica nu s-a stins, deși astăzi poate nu mai există decât în cultura locală prin referirea la un loc ca fiind „al bisericii, a lui popa sau al călugărilor, ori al mănăstirii”.
Odată cu înființarea Eparhiei asistăm la o nouă normalizare a statutului românității din regiunea Arcului Intracarpatic, viața comunităților cunoscând o vizibilă dezvoltare pe plan liturgic, religios, cultural, dar și social, fapt ce ne este prezentat prin intermediul capitolului șase al prezentei lucrări.
Conchidem prin a considera lucrarea de față ca fiind un adevărat document arhivistic, care surprinde momente din viața comunității românești din teritoriu, imortalizate în dovezi fotografice ale celui mai important element identitar al unui neam: Biserica – arvuna mărturisitoare prin iubire față de oameni a Multiubitorului Dumnezeu, Părintele nostru.
Drept urmare, adresăm calde mulțumiri ostenitorilor cu condeiul, cu tiparul și celor care s-au trudit cu finanțarea acestui proiect de suflet, transmițând pe această cale și binecuvântarea arhipăstorească a Chiriarhului, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, ce blagoslvovește părintește lucrarea și lucrătorii, spre sporire și creștere, dorindu-se totodată și promovarea acestui Album spre slava lui Dumnezeu, căruia i-L închinăm cu pioasă mulțumire pentru toate bunătățile pe care de-a pururea le revarsă peste fii săi.
Pr. dr. Laurențiu PANCIU
