Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului (catedrala românilor din țara Bârsei – potrivit Protopopiatului ortodox Brașov) este un obiectiv prezentat de Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov, pe site-ul său oficial www.brasov.djc.ro.
Biserica Sfântul Nicolae din Brașov
Datând, după tradiție, din secolul al XIII-lea și menționată documentar în 1499, Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului a fost ridicată din piatră, începând cu anul 1495, pe locul bisericii mai vechi din lemn, cu aportul mai multor domnitori de peste munți, se arată în prezentarea menționată.
Așadar, istoria bisericii de piatră din Șchei amintește de unele nume ale domnilor din Țara Românească, începând cu Negru Vodă. După tradiția înregistrată de cronicile secolului al XVIII-lea, acesta ar fi dăruit școlii săsești din Brașov muntele Postăvarul, pentru ca magistratul orașului să le dea voie românilor să-și construiască o biserică, în interiorul căreia ar fi fost zugrăvit chipul domnitorului.
În cronica protopopului Radu Tempea II (1741), se arată că începerea construcției s-ar fi făcut în anul 1495. Cronicarul o atribuie inițiativei voievodului Neagoe Basarab, domnul Țării Românești între 1512 și 1521. Pentru zidirea ei, Neagoe Basarab a trimis daruri bogate și mulți meșteri lucrători și izvoade. Dar așa cum înregistrează cronica, moartea domnitorului în 1521 a lăsat altarul, tinda și clopotnița neterminate.
Mai târziu, Petru Cercel (1583-1585), în scurta sa domnie, s-a ocupat de mărirea și înfrumusețarea bisericii. În cronica protopopului Vasile (1628) sunt amintite, ca evenimente importante pentru anul 1580, tipărirea traducerilor românești și lucrările realizate din inițiativa și cu sprijinul domnului.
Continuarea lucrărilor la biserică s-a făcut, după aceeași cronică, cu ajutor bănesc dat de Aron Vodă, în anii 1593-1597. Pisania săpată în piatra de deasupra porții de intrare a bisericii amintește, de altfel, pe Aron Vodă printre ctitori: „…După aceasta în anul 7103 (1595) iubitorul de Hristos Io Aaron Voevod și acesta a urmat celor vechi buni domnitori, zugrăvind paraclisul și pridvorul…”.
Hrisovul de danie, scris pe pergament, arată grija deosebită pe care o purta domnul moldovean bisericii din Șchei, dăruindu-i anual 12.000 aspri, ajutor plătit cu regularitate până către mijlocul veacului al XVII-lea.
Odată cu acești bani, domnul i-a mai dăruit odoare și veșminte. Un potir de la Aron Vodă este amintit în catastiful de argintării și alte obiecte din 1684.
Urme în Scheii Brașovului a lăsat și marele domn Mihai Viteazul (1593-1601), care a fost primit în mai multe rânduri de românii brașoveni, o dată în vremea când a stat la Brașov, de la 28 februarie la 16 martie 1600, venind din Țara Românească și a doua oară, când se întorcea din Moldova, în luna iunie. Mihai Viteazul a făcut el însuși daruri bisericii, printre care o învelitoare de catifea roșie.
În secolul al XVIII-lea, biserica a fost reconstruită pe un plan triconc (1740) și au fost ridicate cele două paraclise: Buna Vestire pe nord (1733-1734) și Înălțarea Domnului pe sud (1750-1752), decorate cu picturi murale atât la interior, cât și la exterior, de zugravi din Țara Românească.
În 1751, au avut loc intervenții importante la biserică din dania țarinei Elisabeta Petrovna a Rusiei, ridicându-se turnul cu ceas în partea de vest; lucrările acestei etape s-au realizat în parte cu sprijinul voievozilor Grigore Ghica din Moldova și Constantin Mavrocordat din Țara Românească.
Între 1940 și 1946, biserica a trecut printr-o nouă perioadă de restaurare. Lucrările au avut de data aceasta un caracter arbitrar, în cadrul lor s-a coborât nivelul de călcare, a fost construit actualul cafas, s-au instalat ușile de stejar sculptat, o noua catapeteasmă, iar interiorul a fost pictat de Costin Petrescu (autorul lucrării „Marea Frescă a Neamului” de la Ateneul Român), după înlăturarea vechiului ansamblu realizat în timpul domnitorilor Petru Cercel, Mihai Viteazul și Petru Aaron, la sfârșitul secolului al XVI-lea, potrivit descrierii prezentate de Direcția județeană pentru Cultură Brașov.
. . Cea de-a doua clădire din ansamblul Bisericii Sfântul Nicolae care merită o atenție deosebită este școala. Atestată încă din secolul XIV, școala românească, aflată sub egida bisericii, a fost succesiv refăcută, păstrându-se în forma actuală din anul 1760.
Într-un memoriu din 22 februarie 1761, se spune că zidirea bisericii și a școlii a început în 1495. Iar cu aproape un veac mai târziu, în 1570, diacul Oprea arăta imperioasa nevoie de a înălța o nouă școală cu contribuția tuturor.
Școala din Șchei este menționată și de o serie de izvoare din veacurile următoare. În 1696, într-un izvor german, împreună cu biserica, socotită frumoasă, este amintită și școala românească. Iar, în 1743, se spune că aci se instruiesc atât copii cât și oamenii mari, care pe lângă citire cu caractere pe care le folosesc și sârbii (caractere chirilice) învață și cântări care imită muzica gregoriană și ebraică (muzică de tradiție bizantină).
AGERPRES
