Poeta Mihaela Aionesei din Târgu Secuiesc va veni în fața cititorior, în viitorul apropiat, cu primul ei volum de publicistică intitulat „La pas prin Patria Mamă” care adună laolaltă 100 de materiale scrise de-a lungul timpului, mare parte dintre ele fiiind publicate în paginile ziarului Mesagerul de Covasna, în ultimii 7 ani de zile.
În Argument la viitorul volum, prof. dr. Ioan Lăcătușu a scris: „Poetă consacrată, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Mihaela Aionesei este o voce recunoscută și respectată în peisajul literar românesc contemporan și în viața publică locală, regională și națională. Este primul scriitor român din istoria municipiului Târgu Secuiesc, județul Covasna, din „orașul breslelor”, reședința fostului scaun secuiesc Kezdi, a cărui existență și dezvoltare sunt strâns legate de situarea sa în apropierea Pasului Oituz și de strânsele relații economice, sociale și umane cu Moldova și Țara Românească. Cu toate acestea, actuala structură etnică a localității și prejudecățile față de români, acumulate în timp, în mentalul colectiv al populației maghiare numeric majoritare, au condus la diminuarea drastică a comunității românești și la situația în care limba română este tot mai puţin „acasă” în Târgu Secuiesc și împrejurimi.
Indiscutabil că acest context și-a pus amprenta atât asupra creației literare, cât și a publicisticii poetei Mihaela Aionesei, poeta mărturisind că „scriind, și-a găsit un țel”, și că prin această îndeletnicire și-a propus să lase „un semn al trecerii sale prin viață”. Acest volum de debut în proză, La pas prin Patria Mamă, – stă mărturie asupra faptului că țelul propus de autoare este pe deplin realizat.
Intelectual implicat profund în viața Cetății, Mihaela Aionesei este o „jertfitoare înzidită” în iubire de neam, de limbă românească, de credință și de tradiții, un reporter special pe „frontul” apărării limbii române și al valorilor spirituale românești. Dar, spre deosebire de publiciștii profesioniști, care sunt „spectatori” la evenimentele relatate, Mihaela Aionesei este un participant activ la majoritatea acestora, articolele sale constituind, fiecare în parte și toate împreună, o cronică a principalelor manifestări și evenimente românești din Târgu Secuiesc și din mai multe așezări din județele Covasna și Harghita, dar și din alte localități aflate pe „cărările Patriei”, în care „a ars cu fiecare celulă, din drag de oameni buni și dor de sfânta noastră Limbă Românească”. Toate articolele Mihaelei Aionesei sunt imnuri închinate Limbii Române, scrise cu dragoste și dor de o româncuță din popor”. Sensibilitatea poetei este potențată de capacitatea acesteia de a surprinde esențialul, „miezul” lucrurilor, și a-l reda în cuvinte care merg la inima și sufletul cititorului iubitor de istorie și cultură românească.
Animată de un patriotism curat, în articolele sale, Mihaela Aionesei pledează convingător pentru nevoia de unitate și solidaritate românească, pentru cunoașterea și generalizarea exemplelor de bună practică ale instituțiilor și asociațiilor culturale românești, pentru cinstirea personalităților marcante ale culturii românești, care sunt modele de urmat pentru tinerii de astăzi și de mâine. Deosebit de valoroase sunt, atât sub aspect informativ, cât și al mesajului transmis, articolele, reportajele, știrile, interviurile referitoare la manifestările culturale din Basarabia, cele despre prezența românilor din Covasna și Harghita în București, pentru prezentarea culturii românești din cele două județe și pentru apărarea limbii române: la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, în Piața Victoriei sau la Palatul Cotroceni, în alte localități din țară, printre care Iași, Alba Iulia, Carei, Oarba de Mureș, Valea Uzului, dar și din județele Covasna și Harghita: Miercurea-Ciuc, Odorhei, Gheorghieni, Izvoru Mureșului, Sfântu Gheorghe, Covasna, Brețcu, Zăbala, Ozun, Malnaș Băi, Aita Seacă, Valea Zălanului ș.a. Campaniile de presă privind restaurarea icoanelor și a altor obiecte de cult ale bisericii ortodoxe din Mărtănuș pot constitui exemple bune de urmat despre importanța și eficiența jurnalismului militant, practicat de Mihaela Aionesei.
Deosebit de valoroase pentru istoria locală sunt cronicile referitoare la bisericile ortodoxe din Târgu Secuiesc și păstorii lor sufletești, sărbătorirea Zilei Naționale a României, donarea, în premieră, a 100 de cărți în limba română Bibliotecii municipale din Tg. Secuiesc, în anul Centenarului Marii Uniri, provocările ce stau în fața învățământului în limba română din localitate.
Articolele semnate de Mihaela Aionesei prezintă fața luminoasă a României contemporane, dătătoare de speranță pentru dăinuirea românească în spațiul său de etnogeneză. Vocea poetei din Târgu Secuiesc a contribuit și contribuie la o mai bună cunoaștere de către românii de pretutindeni a realităților complexe privind conviețuirea interetnică din județele Covasna și Harghita și starea comunității românești din aceste județe.
Temele prioritare abordate în articolele din volumul de față sunt dedicate sărbătoririi Zilei Limbii Române, Zilei Naționale a României, Zilei Culturii Naționale, Zilei Drapelului, Zilei Armatei Române, Sărbătoarea Unirii Principatelor Române, Zilei Internaționale a Poeziei, manifestărilor organizate de Asociațiunea ASTRA și de principalele instituții și asociații culturale românești din zonă, spectacole, lansări și prezentări de carte, festivaluri, concursuri, șezători, nedei și alte proiecte culturale și campanii umanitare.
Un loc distinct în paginile prezentului volum îl ocupă manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri, Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, prețuirii eroilor și martirilor neamului și altor mari personalități ale istoriei naționale.
O postură inedită și convingătoare o reprezintă cea de analist și cercetător al vieții publice locale, regionale și naționale, de conferențiar avizat, participant la simpozioane, la Sesiunea Națională de Comunicări Științifice „Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizație”, Universitatea de Vară Izvoru Mureşului ș.a.
Antologice rămân articolele referitoare la „Marșul Unirii – 100 de români din Covasna au pornit cu căruţele către Alba Iulia”, articole care, prin intermediul internetului, au fost lecturate de mii de cititori de pe tot mapamondul și publicate într-un volum distinct, editat împreună cu profesoara Florentina Teacă, prietenă și colaboratoare statornică a autoarei.
Credința profundă, bogata sa cultură teologică și atașamentul statornic față de Biserica strămoșească sunt pe deplin valorificate în articolele referitoare la pelerinajele la locurile sfinte și la mănăstirile și bisericile din județele Covasna și Harghita și din întreaga țară.
De remarcat faptul că majoritatea articolelor din prezentul volum au apărut în cotidianul „Mesagerul de Covasna”, al cărui director, Maria Crețu-Graur, este vicepreședinte al Despărțământului ASTRA Covasna-Harghita, participant activ și susținător convins al tuturor manifestărilor culturale românești din județul Covasna.
Așadar, primul volum de proză al poetei Mihaela Aionesei poartă semnătura unui publicist remarcabil, care practică un discurs jurnalistic elevat, pragmatic și constructiv, redactat într-o frumoasă limbă românească și ancorat în realitățile societății românești actuale. Sincere felicitări și mult succes, în continuare. Cu certitudine că viața va dovedi că opera publicistică a Mihaela Aionesei va fi la înălțimea creației sale poetice. Doamne ajută!”
Cu câțiva ani în urmă, la lansarea unuia dintre volumele sale de poezie care a avut loc la Tg Secuiesc, am afirmat în discursul meu că Mihaela Aionesei „a apărut în viața mea ca o minune”, afirmație cu care sunt sigură că sunteți de acord și dvs., dragi cititori. Și asta pentru că prin tot ceea ce face Mihaela, dar mai ales prin implicarea, cu tot sufletul, în viața cetății, Mihaela FACE MINUNI iar ea E O MINUNE DE OM!
Maria CREȚU-GRAUR
