Orașul Covasna se va îmbogăți cu un bust al  lui Mihai Eminescu și cu un grup statuar reprezentându-i pe Regele Ferdinand I,  Regina Maria, alături de Iuliu Maniu și  Ion I. C. Brătianu, monumentele urmând a fi amplasate în Parcul Tineretului, din zona Voinești.

Mai multe localități din județul Covasna au inițiai, în cursul acestui an, o serie de proiecte, atât din buget propriu, cât și cu sprijinul Ministerului Culturii, pentru a marca 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri. Printre proiectele care urmează a se concretiza în orașul Covasna se află și amplasarea a  două monumente de for public dedicate Centenarului Marii Uniri, în Parcul Tineretului, cel mai târziu până la data de 1 Decembrie.

Mihai Eminescu, mândrie națională fără culoare politică

„Într-o zonă interetnică, dialogul identitar se poartă și prin intermediul simbolurilor, monumente, grupuri statuare” – se arată în Proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea amplasamentului monumentelor de for public „Bustul lui Mihai Eminescu” și a „Grupului Statuar al Regelui Ferdinand I, Reginei Maria alături de Iuliu Maniu și Ion I.C. Brătianu”.

Potrivit fișei tehnice privind susținerea investiției „Bustul lui Mihai Eminescu”, statuia va fi realizată în memoria celui care a trasat Harta României Mari prin poemul său nemuritor, „Doina”, a celui care „a trasat cu pașii săi, ce au străbătut toate provinciile românești (de la Ipotești la Cernăuți, oraș cu oraș din Ardeal, începând cu Blajul istoric, Banatul, centrul și sudul țării, estul și chiar teritoriul basarabean în drum spre sanatoriul din Odessa) harta României Mari.”.

În același document se aduc o serie de argumente insurmontabile pentru amplasarea acestei statui într-una dintre cele mai frumoase zone ale orașului Covasna: „Mihai Eminescu a fost cel mai ardent susținător al unității românilor din toate provinciile locuite de ei, sacrificându-și viața pentru acest ideal sfânt, iar publicistica și o parte a liricii sale dar și activitatea sa ca jurnalist oferă cele mai vii argumente privind unitatea neamului românesc. El a folosit pentru prima dată termenul de ROMÂNIA, cu sensul larg, în care intrau toate provinciile istorice (Moldova, Muntenia, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Oltenia și Dobrogea), despre care a scris sute de articole în <<Curierul de Iași>> și <<Timpul>>. Mihai Eminescu a străbătut orașele transilvane și a iubit aceste plaiuri, considerându-le un întreg cu România, dorindu-le revenite la patria mamă, luptând cu toate armele, încă de student la Viena, pentru aceasta. El a creat o primă mișcare cu mare răsuent de trezire a conștiinței naționale – Serbarea de la Putna și Congresul studenților privind ideea de unitate a neamului. Mihai Eminescu este considerat de români, oriunde s-ar afla, un simbol al românității tocmai pentru ideile de unitate susținute. După Războiul de Independență, la Congresul de la Berlin din 1878, Mihai Eminescu a combătut cel mai ferm pierderea Bucovinei și a celor trei județe românești din sudul Basarabiei.”

Dincolo de politică și partide – unirea românilor într-un Arc peste timp

Este o crimă a lăsa uitării personalitățile istorice datorită cărora există astăzi România, iar consiliul local Covasna, prin frumoasa inițiativă de a-i cinsti pe înaintașii noștri de seamă, ridicându-le câte o statuie, contribuie astfel la o permanentă menținere în conștiința noastră a celor care sunt și astăzi exemple de patriotism. Astfel, aleșii locali au propus ridicarea unui grup statuar, care să îi reprezinte pe Regele Ferdinand I, alături de Regina Maria, de Iuliu Maniu și Ion I.C. Brătianu, argumentând că aceștia „au fost cei mai implicați și ardenți susținători a unității românilor în Transilvania și România, înainte și după înfăptuirea Marii Uniri, fiind primii conducători ai neamului românesc unit, fiind și primii promotori ai reformelor într-o Românie unită și au impus o nouă Constituție modernă, la 1923, cu acordarea de drepturi cetățenești lărgite și împroprietărirea țăranilor.”

În fișa tehnică anexată proiectului de hotărâre se precizează că Iuliu Maniu „a participat hotărâtor la pregătirea unirii Transilvaniei cu România și a fost cel care a negociat la Viena drepturile minorității românești din Transilvania. Acesta s-a numărat printre organizatorii Marii Adunpri de la Alba Iuliam din 1 Decembrie 1918, unde a ținut un discurs, din care menționăm: <<privim înfăptuirea unității noastre naționale, ca un triumf al libertății românești>>.”

I.C. Brătianu este prezentat, tot în același document ca fiind „omul politic român care a jucat un rol foarte important în Marea Unire din 1918 și apoi în viața politică modernă a României. (…) A fost de cinci ori președinte al Consiliului de Miniștri, mai mult decât oricine altcineva, de trei ori ministru de interne și de două ori ministru al Afacerilor Externe.”

Regele Ferdinand I a fost încoronat rege al României Mari, la data de 15.11.1922, în Catedrala de la Alba Iulia, fiind cunoscut poporului român ca „Întregitorul”. Nu întâmplător a fost aleasă statuia care îl reprezintă, pentru a face parte din monumentul de la Covasna: la sfârșitul Primului Război Mondial, a încheiat procesul de realizare a Statului național-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și a Transilvaniei, cu Vechiul Regat (România).

Tot în fișa tehnică anexată proiectului de hotărâre este prezentată și Regina Maria, ca o vajnică apărătoare a drepturilor românilor, în special în timpul și după Primul Război Mondial. Aceasta „s-a opus intrării României în război de partea Puterilor Centrale și a susținut alianța cu Antanta, în vederea sprijinirii de cătrea aceasta a realizării Statului Național Român. S-a implicat activ în sprijinirea efortului de război al României, printre altele activând ca soră de caritate, în spitalele militare, activitate care a făcut să fie numită de popor <<mama răniților>>. În perioada Conferinței de Pace de la Paris (1919), dar și după încoronare, alături de Regele Ferdinand I, ca suverani ai României Mari, a participat la o puternică și susținută campanie diplomatică pentru recunoașterea internațională a Statului Român Reîntregit, având întrevederi oficiale sau informale, cu un număr însemnat de personalități politice și culturale, precum și din mass-media a vremii.”

***

Proiectul de hotărâre a fost supus dezbaterii publice până în data de 24 august 2018, urmând ca în cursul lunii septembrie să fie aprobat amplasamentul monumentelor, în cadrul unei ședințe de consiliu local. Pentru realizarea acestora, Ministerul Culturii a alocat în total douăzeci de mii de euro, iar contribuția totală a Consiliului Local Covasna, pentru ambele monumente, este de douăzeci de mii de lei.

Oana-Mihaela Costache